Modul în care s-a ales praful de controlul Corpului de Control al Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA dispus în luna februarie 2014 la Direcţia Silvică Dolj este unul demn de «bunele tradiţii» româneşti în materie de cocoloşire a oricărei situaţii delicate pentru cei care au încălcat legea. Dezvăluirile făcute în Ediţie Specială despre cât de greu de ucis este caracatiţa fostului director Eugen Gioancă sunt completate de mărturiile omului care a adus Corpul de Control al RNP ROMSILVA peste mai marii pădurilor din judeţul Dolj. Dacă directorul Eugen Gioancă nu ar fi fost rapsod popular, ci manelist, ar fi tăiat salariile pădurarilor după refrenul bine cunoscutului Florin Salam, «Am văzut cine mi-e frate / Buzunaru’ de la spate / Şi buzunaru’ din faţă / Lumea-i perversă şi hoaţă».
Pădurarul Tibi Marinel Iancului, concediat între timp de conducerea Direcţiei Silvice din Dolj, este cel care a reclamat neregulile din Direcţie şi la sesizarea căruia 20 de inspectori au luat la puricat instituţia doljeană. Omul a precizat că dezvăluirile cotidianului Ediţie Specială i-au dat sentimentul că încă nu e totul pierdut şi stricat în această ţară.
Pe domnul Tibi, pe numele său complet Iancului Tibi Marinel, l-am cunoscut abia după ce acesta, cititor pasionat al Ediţiei, a precizat faptul că tot ceea ce a apărut în ziar e «cutremurător de real», dar e doar o parte din povestea dureroasă a unei reţele bine puse la punct, în urma căreia din pădurile falnice ale judeţului au mai rămas cioatele. „Cât de greu e de ucis caracatiţa aia? Ştiţi că tot acest control a pornit de la mine? Vă mulţumesc pentru faptul că mai există şi ziare care fac lumină acolo unde e întuneric şi mizerie şi contribuie la curăţarea societăţii româneşti!”, a fost prima frază pe care Tibi (aşa cum m-a rugat insistent să îi spun) mi-a spus-o la telefon, înainte de a fixa o întâlnire. Mai mult, cu o seară înainte, Tibi a spus că, deşi era accidentat la genunchi şi se deplasa cu mare greutate, «pentru voi vin aşa şchiop şi până la capătul pământului».
Tibi Marinel Iancului a fost pădurar la Ocolul Silvic Craiova, răspunzând de un parchet din zona Vârâţi – Podari. Pe 23 decembrie 2013 a fost concediat, după ce a intrat în conflict cu şeful Ocolului Silvic Craiova – Stelian Ionescu. Imediat după concediere, pe data de 26 ianuarie 2014, Tibi Marinel Iancului scrie o petiţie către RNP ROMSILVA, în urma căreia o comisie de control formată din 20 de persoane vine la Direcţia Silvică Dolj. Lui Iancului i se impută un pretins prejudiciu de circa 30.000 de lei, dar în urma controlului se demonstrează că fusese vorba doar de un abuz al şefului de ocol silvic cu care intrase în conflict. Pădurarul povesteşte că nemulţumirile lui şi ale colegilor lui au plecat şi de la faptul că Eugen Gioancă introdusese o metodă de intimidare prin care pădurarii care nu răspundeau comenzilor lui erau penalizaţi pentru nerealizarea planului de vânzări.
Odată cu Iancului Tibi Marinel au mai fost concediaţi încă doi pădurari. Sistemul penalizărilor groazei este ilustrat şi în cuprinsul raportului Corpului de Control al RNP ROMSILVA şi scoate la iveală oameni penalizaţi, „pentru nerealizarea planului de vânzări” chiar şi cu 70 la sută din salariu, lucru interzis cu fermitate de Codul Muncii. Reamintim faptul că în luna februarie 2014 Corpul de Control al RNP Romsilva a făcut un control la Direcţia Silvică Dolj, ce a durat nu mai puţin de 24 de zile, în urma căruia 80 de pădurari au fost sancţionaţi, iar conducerea direcţiei decimată. Nu a scăpat nici directorul general Eugen Gioancă, care a fost destituit, rămânând în direcţie ca inginer la Păduri Private. În locul lui Gioancă, Adam Crăciunescu (directorul general al RNP Romsilva) l-a detaşat, începând cu 1 aprilie 2014 (şi nu este nicio păcăleală!!!), pe Cătălin Matei, director până la acea dată al Direcţiei Silvice Olt.
«Dacă nu-ţi convine, pleacă!»
Cam aşa povesteşte Tibi Iancului că i-ar fi spus şeful de Ocol, atunci când i s-a plâns că din pădure de taie şi se fură „în draci”, iar el nu mai poate suporta umilinţa de a i se tăia din salariu chiar şi până la 70 la sută din cuantum.
Ajunsesem, domnule, să mai aduc, la salariu, şi bani de acasă, pentru că eram penalizaţi la sânge deoarece nu ne făceam planul la vânzări, de parcă pădurea ar fi un iarmaroc din care trebuie să tot tai şi să tot vinzi. Eu ştiu că pădurea trebuie curăţată, îngrijită şi regenerată, nu devalizată. Ori din parchete dispăreau copaci tineri şi uneori chiar arbori seculari, iar procedura prin care lemnul de foc este sortat dintre cel de cherestea şi vândute separat, la licitaţie, devenise doar o poezie, pentru că se vindea totul ca lemn de foc!
Povesteşte Iancului
Aşa se face că i-am spus şefului meu că nu mai suport să aduc bani de acasă la salariu, pentru că am şi eu familie, copii, dar şi că din pădure se fură şi nu e bine. Mi-a spus că dacă nu îmi convine regimul să plec şi să îi las dracului în pace!
Mai spune Tibi, cu durere în suflet
De menţionat este şi faptul că, la această oră, după ce a fost umilit şi nedreptăţit, după ce s-a încercat să i se şi impute nişte sume de bani, Tibi Iancului a plecat să lucreze în Germania, tot la pădure, departe de casă şi de cei dragi. „Domnule, acolo dacă s-ar fi întâmplat aşa ceva, îi mânca puşcăria pe toţi! Noi nu ne mai facem bine!”, concluzionează omul.
Muncă patriotică doar pentru pădurari şi pădure transformată în talcioc
Penalizările salariale erau aplicate doar pădurarilor, celor de la munca de jos, nu şi şefilor sau aparatului propriu al Direcţiei Silvice Dolj. Şi, stupoare, raportul Corpului de Control al RNP, în posesia căruia am intrat, certifică spusele lui Iancului. În documentul semnat de directorul tehnic al RNP, Gheorghe Mohanu se arată, la capitolul 8.3, „Reţineri din salarii aplicate personalului din teren”:
În cadrul Direcţiei Silvice Dolj au fost aplicate reduceri de salarii, din dispoziţia directorului acesteia, ing. Gioancă Eugen, care, prin adresele 2455/25.03.2012 şi 11746/EG/2012, a dispus ca salarizarea angajaţilor să se facă în urma analizei activităţii acestora, cumulat la fiecare lună şi cu respectarea CCM la data penalizării. Prin adresele menţionate mai sus s-a dispus şi o procedură de stabilire a procentelor de reducere a salariilor, în funcţie de calificativele care se acordau salariaţilor de către o comisie numită de şeful de ocol. În general, calificativele au fost acordate pe criterii subiective, în foarte multe cazuri doar în funcţie de valoarea materialului lemnos, iar, analizând condicile de serviciu, s-a constatat faptul că sarcinile invocate în procesele verbale încheiate cu ocazia stabilirii procentelor de penalizare nu au fost consemnate în condicile de serviciu ale personalului silvic. Până în luna septembrie 2013 (n.r. – luna în care Tibi Iancului se plângea şefului de ocol că nu mai rezistă să muncească degeaba) procentele de penalizare pentru nerealizarea sarcinilor de serviciu au fost de până la 70% aplicate numai personalului din teren, pădurari şi şefi de district. Drepturile salariale au fost diminuate la personalul de teren, cu procente între 1% şi 70%, în condiţiile în care şefii ocoalelor silvice, contabilii şefi şi responsabilii cu fondul forestier şi producţia au primit salariul pe toată perioada în procent de 100%, ca de altfel şi salariaţii din aparatul propriu al Direcţiei Silvice. Penalizările respective au fost operate pe ştatele de plată, fără existenţa unei decizii de sancţionare.
Inspectorii Corpului de Control conduşi de directorul Gheorghe Mohanu a efectuat şi un calcul defalcat al sumelor reţinute cu japca din salariul pădurarilor. Astfel, dacă luăm doar Ocolul Silvic Craiova, unde a lucrat Iancului Tibi Marinel, sumele reţinute din salarii cu titlul de penalizare au fost: 77.031 lei în anul 2011, 41.941 lei în anul 2012 şi 58.297 lei în anul 2013.
Codul Muncii înlocuit cu «Codul Gioancă»
Simultan cu diminuarea salariului negociat, s-a procedat la reţinerile din salarii care, au depăşit uneori limita maximă de ˝ din salariul net, contrar prevederilor art. 169, alin. 4, din Codul Muncii care prevede că reţinerile din salariu cumulate nu pot depăşi în fiecare lună jumătate din salariul net. Prin aplicarea reţinerilor din salarii, în condiţiile prezentate mai sus, au fost numeroase situaţii în care salariaţilor nu li s-a asigurat salariul minim pe economie.
Raportul Corpului de Control al RNP ROMSILVA, un document de peste 100 de pagini
Banii lipseau pentru că îi păpa caracatiţa
Şi mai grav este faptul că pădurarilor li se tăiau salariile abuziv nu din cauza indisciplinei şi lenei acestora, ci pentru că Direcţia Silvică nu avea lichidităţi, iar acestea nu erau deoarece firmele care prestau servicii plăteau prin compensare cu «plantare de puieţi», ca şi cum pădurile din Dolj nu mai puteau produce puieţi şi trebuia ca aceştia să fie cumpărate cu bani grei de la şmecheri. De fapt, Direcţia la care „cânta” rapsodul Gioancă folosea fondul de salarii pentru a plăti firmele de casă, deşi pentru conservarea şi regenerarea pădurilor există fonduri special alocate de RNP ROMSILVA.
Menţionăm faptul că, de cele mai multe ori, s-a procedat, la nivelul direcţiei silvice, la compensarea sumelor care trebuiau încasate de la firme care cumpărau masă lemnoasă, pe picior sau fasonată, care reprezintă surse proprii, cu facturi de prestări servicii împădurire, care au ca sursă fondul de conservare şi regenerare, conform Codului Silvic, sursă care este asigurată în cea mai mare parte prin redistribuire de la RNP ROMSILVA, nu prin efortul propriu al Direcţiei Silvice Dolj, fapt care a determinat lipsa lichidităţilor necesare plăţii salariilor.
Se mai arată în raportul Corpului de Control
