Marţi a fost ultima zi în care pretendenţii la funcţia de Preşedinte al României şi-au mai putut depune candidaturile la Biroul Electoral Central (BEC).
Primul care s-a înscris în cursă, pe 17 septembrie, a fost Victor Ponta (PSD), sâmbătă, 20 septembrie, şi-a depus candidatura Klaus Iohannis (PNL), iar duminică Monica Macovei (independent). Luni şi-au depus dosarele de candidatură la BEC Călin Popescu Tăriceanu (independent) Elena Udrea (PMP), Kelemen Hunor (UDMR).
Luni seara a mers la BEC şi Dan Diaconescu. Acesta va candida pentru funcţia de preşedinte al ţării din partea PPDD.
Diaconescu a înregistrat 300.000 de semnături de susţinere a candidaturii.
Vrem să facem o revoluţie, o revoluţie a votului. Este prima revoluţie care are data anunţată. Începe pe 2 noiembrie. Are şi oră, culmea, ora 7 dimineaţa, o revoluţie care se va încheia seara, cu victoria poporului român, după 25 de ani de domnie a ciocoilor. Sunt singurul cu terminaţia «escu», iar statistica nu s-a înşelat niciodată. Din 1974, de când ţara aceasta are preşedinţi, toţi au avut terminaţia «escu». Deşi în finală au intrat oameni fără terminaţia «escu», foarte bine poziţionaţi în sondaje, uneori cu 10-15 procente în faţa concurentului, (…), ceva s-a întâmplat şi au pierdut cu toţi şi au câştigat cei cu terminaţia «escu».
A spus Dan Diaconescu
Surpriza acestor alegeri este Teodor Meleşcanu
Teodor Meleşcanu şi-a depus luni demisia din funcţia de director al Serviciului român de Informaţii Externe, iar marţi a depus dosarul de candidatură la BEC, împreună cu aproape 400.000 semnături de susţinere. Teodor Meleşcanu va candida ca independent, dar este susţinut de Partidul Dreptăţii Sociale şi mai multe organizaţii ale societăţii civile.
S-au strâns aproape 400.000 de semnături. Strângerea de semnături s-a făcut de Partidul Dreptăţii Sociale, Fundaţia Democraţie prin Drept şi foarte mulţi tineri care nu sunt înregimentaţi — sunt cei care prin Facebook, prin alte forme de socializare au convenit că ar fi bine să facă acest lucru. Fac acest pas cu multă încredere, este un pas de maturitate după o viaţă pe care am dedicat-o ţării mele. Am decis, în mod responsabil, să îmi prezint candidatura pentru cea mai înaltă funcţie în stat, cea de preşedinte. Sunt hotărât să o fac cu înţelepciune şi profesionalism. Trebuie să trăim într-o ţară normală în care să nu fim preocupaţi doar cum să ne “omorâm” unii pe alţii, ci să fim preocupaţi ce putem face împreună pentru acest stat. Sunt convins că experienţa pe care o avem cu toţii, din România reală, ne va oferi şi cele mai bune soluţii şi căi de ieşire din situaţia în care ne aflăm.
A declarat Meleşcanu
Tot marţi s-au înscris în cursa pentru prezidenţiale şi William Brînză, candidat din partea Partidului Ecologist Roman, dar şi Szilagyi Zsolt din partea Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania.
Corneliu Vadim Tudor şi-a depus şi el candidatura la Preşedinţie din partea Partidului România Mare, marţi, la Biroul Electoral Central (BEC).
El a precizat la sediul BEC că a strâns peste 200.000 de semnături, arată AGERPRES.
Ţara nu se îndreaptă către o catastrofă, ţara este o catastrofă. Nu mai funcţionează nimic. Justiţia nu funcţionează, serviciile secrete uneori funcţionează împotriva interesului naţional.
A declarat Corneliu Vadim Tudor
Candidaturile depuse vor rămâne definitive pe 28 septembrie, până atunci existând posbilitatea depunerii unor contestaţii, sau chiar a renunţării la candidatură.
Startul campaniei electorale va fi dat pe 3 octombrie şi se va încheia la data de 1 noiembrie.
Primul tur al alegerilor prezidenţiale va avea loc pe 2 noiembrie, iar cel de-al doilea pe 16 noiembrie. Validarea alegerilor va fi posibilă o săptămână mai târziu.
