La sfârşitul săptămânii trecute, Palatul Parlamentului a găzduit un nou eveniment politic. Este vorba de primul Congres al Partidului Liberal Reformator (PLR), care s-a desfăşurat pe parcursul a două zile.
Vineri, în prima zi a reuniunii, a fost adoptat Statutul partidului, iar la deschiderea lucrărilor au participat liderii PSD, UNPR şi PC, Victor Ponta, Gabriel Oprea şi Daniel Constantin.
Sâmbătă, preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a fost ales în funcţia de preşedinte al PLR.
În ceea ce mă priveşte, votul dumneavoastră îmi dă speranţă şi încredere că voi ajunge preşedintele României şi voi ajunge să-i reprezint pe toţi românii ca un preşedinte care îşi înţelege misiunea, o misune dificilă, de responsabilitate, care înseamnă a realiza coeziunea la nivelul societăţii, de a aduna energii în jurul unui proiect măreţ care să ne facă mai mândri şi mai demni.
A declarat Tăriceanu
Tăriceanu a fost ales preşedinte al PLR cu 1167 de voturi „pentru” din 1183 voturi valabil exprimate. Totodată, a fost aleasă şi structura de conducere a PLR, formată din 19 vicepreşedinţi şi 27 de membri ai Biroului Politic Central.
Şi Doljul a avut reprezentanţi la Congres. Între ei, Horaţiu Buzatu, care, contactat telefonic, ne-a declarat că este de datoria fiecărui liberal să susţină PLR.
Iniţiativa lui Tăriceanu trebuie salutată şi mai mult decât atât, consider că este de datoria fiecărui liberal să susţină acest proiect. După cum se vede, liberalismul românesc trece printr-o perioadă de cumpănă şi este confruntat cu asaltul unor impostori. Nu mă gândesc doar la fuziunea cu socialiştii reformaţi din Partidul Democrat sau la apartenenţa conservator-populară decisă pe picior, ci şi la candidaturile incerte din partea unor personaje lipsite de legitimitate în raport cu liberalismul. Din această perspectivă, observ că Tăriceanu s-a folosit de congresul de înfiinţare al noului partid liberal pentru a prezenta un program de ţară coerent şi sustenabil, prin aplicarea căruia, România poate deveni cea de a şaptea putere economică din Europa. Nu este prima dată când Tăriceanu vorbeşte despre acest plan, a mai făcut-o şi spre finalul mandatului de prim-ministru, aşa că mă bucur că are puterea de a relua ideea. România chiar poate să atingă un astfel de obiectiv, pentru că dispune de aproape toate atuurile: populaţia, dimensiunea geografică, resursele necesare, creativitatea binecunoscută, etc.
A declarat pentru Ediţie Specială, Horaţiu Buzatu
Pentru ca PLR să capete contur la nivelul judeţului Dolj, este nevoie de “acţiune”, a afirmat Buzatu:
Desigur, la principii şi la oameni mai trebuie adăugată şi acţiunea. Pentru a fi susţinut, programul de care vorbeam mai devreme trebuie cunoscut de cât mai mulţi oameni din judeţul Dolj. Asta presupune ca în orice alt partid, constituirea de organizaţii locale pe tot cuprinsul judeţului, întâlniri cu simpatizanţii şi apoi prezentarea programului şi dezbaterea lui. Este o reţetă foarte simplă dar care înseamnă foarte multă muncă. Să nu uităm că judeţul Dolj are 111 localităţi !
Horaţiu Buzatu a adăugat că, în prezent, este doar “un simplu simpatizant” al PLR, fără o funcţie de conducere în cadrul formaţiunii politice.
Din câte ştiu, pentru conducerea filialei PLR Dolj, a fost desemnat un deputat de Bacău, care se numeşte Nicu Marcu. Dânsul se va ocupa de organizarea judeţeană a partidului. În ce mă priveşte, cel puţin deocamdată, sunt un simplu simpatizant.
Horaţiu Buzatu
