Bănia a dat ieri startul primei ediţii a Festivalului Naţional al Tradiţiilor Populare. Manifestarea se înscrie în seria activităţilor derulate de municipalitate cu prilejul zilelor oraşului.
Timp de trei zile, cei mai pricepuţi meşteri populari din întreaga ţară îşi vor expune, pe aleile din jurul Muzeului de Etnografie ( Casa Băniei), pentru vânzare, cele mai apreciate şi originale creaţii. Mai mult de atât, în cadrul festivalului vor avea loc şi momente artistice, dar şi o paradă a portului popular românesc.
Trei zile de festival al tradiţiilor populare. Ne aflăm la prima ediţie a Festivalului Naţional al Tradiţiilor Populare, o ediţie inedită, dar în realitate manifestarea ar fi cam la a şaptea ediţie cunoscută de craioveni sub numele de Satul românesc în zi de sărbătoare. Acum venim cu ceva inedit în faţa publicului, cu un festival complex care are mai multe componente: un târg meşteşugăresc, ansambluri populare şi o paradă a portului popular. Transmit totodată cuvântul de salut din partea preşedintelui CJ Dolj, Ion Prioteasa, care din motive obiective nu a putut fi prezent. Aş vrea să mulţumesc şi Primăriei Craiova, cu care desfăşurăm această manifestare în parteneriat. Această manifestare a fost organizată cu prilejul Zilelor Craiovei. Pe parcursul a trei zile, publicul craiovean va avea posibilitatea să admire tot ce ţine de tradiţia noastră populară, nu numai din Oltenia, dar şi din întreaga ţară.
A declarat Florin Ridiche, manager Muzeul Olteniei
Satul românesc, aşa cum puţini îl ştiu
Proiectul îşi propune să surprindă satul românesc, în toate ipostazele sale, în zi de sărbătoare.
Sper să vă placă această primă ediţie, care să fie un imbold în desfăşurarea altor ediţii. Am pregătit un program artistic care să susţină frumuseţea tuturor obiectelor şi ceea ce ştiu meşterii noştri să facă. Acest proiect doreşte să surprindă satul românesc în zi de sărbătoare. Încercăm să aducem satul mai aproape de urban. Proiectul se derulează în cadrul Zilelor Craiovei. Am încercat să colorăm cu un program artistic. Oraşul nostru va fi mai frumos graţie acestei manifestări.
A precizat Amelia Etegan, manager Centrul Judeţean pentru Conversarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj
Cornel Bălosu: «Am invitat meşteri carismatici, după o selecţie riguroasă, din toată ţara»
Satul românesc în zi de sărbătoare este un proiect mai vechi care şi-a propus să aducă satul la oraş. Dacă ar fi să realizăm o statistică a populaţiei din Craiova, proporţia ar fi net în favoarea ţăranilor, am putea vorbi la un moment dat de satul din oraş sau de oraşul din sat. Faptul că ne regăsim într-o astfel de manifestare denotă că populaţia Craiovei este de origine ţărănească. Am realizat o expoziţie de artă populară în aer liber. Fiecare pavilion este o microexpoziţie. Satul românesc era un sat care îşi era suficient sieşi. Putea să subexiste atât economic, cât şi spiritual. Am invitat meşteri carismatici, după o selecţie riguroasă, din toată ţara, dar şi câţiva producători de excepţie.
A explicat Cornel Bălosu, şeful secţiei de Etnografie
«Fiecare tablou e unicat»
Elena şi Cornel Milescu sunt din Râmnicu Vâlcea şi de peste zece ani se ocupă de arta decorativă. Chiar dacă munca este istovitoare, aceştia ne-au mărturisit că arta merită orice fel de sacrificiu. Elena Milescu confecţionează tablouri din flori naturale, în timp ce soţul său realizează pictură în ulei pe scoarţă de copac. Cei doi revin cu plăcere la Craiova, ori de câte ori li se iveşte ocazia.
Lucrăm artă decorativă, cânepă şi ceramică, tablouri flori naturale, iar soţul realizează pictură în ulei pe scoarţă de copac. De peste zece ani practicăm această meserie. Tot timpul muncim la aceste creaţii. Sunt multe operaţii, se lucrează încontinuu. Folosim lemn românesc, tot ceea ce avem noi original în ţară, fapt care conferă personalitate şi autenticitate. Am mai fost la Craiova şi am fost mulţumiţi de vânzări. Preţurile pot începe de la 3 lei, un semn de carte şi tablourile pot ajunge la 60 lei, depinde de mărimi. Pictura de la 20 la 100 lei. Fiecare tablou e unicat.
A relatat Elena Milescu, Rm. Vâlcea
«Lucrez la o cămaşă chiar şi un an»
Alexandrina Filip lucrează de când se ştie la cămăşi din in, cu motive populare olteneşti. Pasiunea a moştenit-o de la bunici, iar pentru a se perfecţiona în acest domeniu, femeia a studiat şi la Şcoala Populară de Arte şi Meserii. Din păcate, femeia nu se poate lăuda cu vânzări colosale, deoarece arta costă, iar oamenii nu-şi permit achiziţionarea unei cămăşi, al cărui preţ poate ajunge şi la 1.000 lei.
Lucrez foarte mult la o cămaşă, de la două, trei luni la un an, poate şi mai bine, depinde de complexitatea lucrării. Pot să lucrez şi pe comandă. Am moştenit talentul de la bunicii şi părinţii mei, de mică. Am studiat şi la Şcoala Populară de Arte şi Meserii. La mine vânzările nu merg foarte bine, sunt lucrări de artă, mai scumpe, bani nu sunt. Preţurile pornesc de la 150 lei şi pot ajunge la 1000 lei. Această pasiune necesită multă migală.
A spus Alexandrina Filip, Slatina
Motocicleta din lemn, o creaţie originală
Nicolae Ioana se poate mândri cu unele dintre cele mai originale creaţii expuse la târgul din Bănie. Motocicleta sa din lemn este foarte apreciată. Mai bine de şase ani a lucrat bărbatul la realizarea acesteia, iar acum se pregăteşte să finalizeze şi o maşină de epocă, în mărime naturală.
Eu am început să lucrez la această motocicletă din lemn încă din 2007 şi astă-toamnă a fost gata. Nu am lucrat intens la ea, dar am folosit foarte mult material. Lucrez şi la o maşină din lemn, de epocă, în mărime naturală. Poate anul viitor o să o aduc la Craiova. Este un hobby al meu, am zis să fac ceva ce nu au făcut alţii. Preţul este în jur de 3000 euro. Pot să realizez orice din lemn: căruţe, car cu boi, obiecte de grădină. Pasiunea este din străbunici. Sper să-mi găsesc un ginere care să-mi urmeze meseria.
A explicat Nicolae Ioana, meşter popular
Deţinuţii de la Penitenciarul Craiova au expus picturi pe sticlă
Mai mult de atât, deţinuţii de la Penitenciarul Craiova au realizat picturi pe sticlă, care sunt expuse în cadrul Festivalului ,,Satul românesc în zi de sărbătoare’’. Astfel de activităţi au ca scop susţinerea pe parcursul executării pedepsei sau formarea/dezvoltarea unor abilităţi care să îi ajute să se integreze în comunitate.
