Casa Băniei a fost gazda proiectului cultural “Scoarţe şi covoare olteneşti”, desfăşurat sub egida programului Cultural-Educativ “Patrimoniul imaterial al popoarelor francofone”.
În cadrul proiectului a fost prezentată colecţia de covoare olteneşti din patrimoniul Muzeului Olteniei, alcătuită din peste 400 piese. Ansamblul folcloric Rozele Calafatului a luat parte la evenimentul desfăşurat la Secţia de Etnografie a Muzeului Olteniei pentru a cânta, dar şi a ţese covoare olteneşti.
Avem datoria morală să transmitem mai departe tradiţia românească pentru că tradiţiile româneşti au o valoare inegalabilă şi incontestabilă. Alături de literatură şi arta populară are o contribuţie foarte mare, încă de la început le insuflăm copiilor respectul şi dragostea pentru o meserie care o vor aborda în viitor. Arta ţesutului este o îndeletnicire veche în satul nostru, este într-adevăr o artă să ştii să ţeşi covoare, trebuie să ai răbdare, îndemânare şi multă inspiraţie. Împreună cu echipa de proiect vom prezenta şi câteva cântecele şi dansuri populare ca şi cum ne-am afla la o şezătoare la ţară.
A spus Marilena Carauleanu, coordonator Ansamblul folcloric Rozele Calafatului
Colecţia de covoare a Muzeului Olteniei cuprinde în jur de 400 de piese, scoarţe, covoare şi chilimuri, dar şi 800 de piese de interior. Avem 120 de covoare înregistrate la capitolul tezaur, covoare şi chilimuri, este un termen ambiguu, de sorginte orientală, exprimă deja un covor cu arhaicitate foarte mare preluat şi prelucrat simbolic printr-o metodă autohtonă, oltenească, olteanul a ştiut să preia şi a inventat chenarele florale şi dispunerea motivelor astfel încât totul să fie o conaraţie atât de complexă pe cât de tulburătoare.
A spus Cornel Bălosu, şeful secţiei de etnografie a Muzeului Olteniei
Maria Tronea, preşedintele Asociaţiei Române a popoarelor francofone a prezentat motivele tradiţionale care se regăsesc pe covoare şi a arătat care este semnificaţia simbolică a culorilor folosite de către meşteşugari.
Motivele de pe scoarţe sunt frecvent fitomorfe, motive vegetale, întâlnim frunza, prezentă şi în doinele populare româneşti în aceeaşi arie se înscriu crenguţa de brad, laleaua, mărgăritarul. Culoarea dominantă este roşu, la început culorile erau de natură vegetală, la ţară culoarea roşu o numeau ciciu. Motivele fitomorfe se îmbină cu motivele geometrice sau geometrizante, despre care ne vorbea Ion Frunzeti. Reprezentativ pentru compoziţia cu motive fitomorfe este pomul vieţii. Mai sunt prezentate motivele avimorfe, antropomorfe.
A relatat Maria Tronea
