Mulţi bani aruncaţi pe un meci care a punctat doar la capitolul imagine, dar care dă aşa-zise „speranţe” pentru tricolori în perspectiva campaniei pentru Euro 2016. Într-adevăr, în meciul de miercuri seară, s-a putut observa o notă de echilibru între reprezentativa noastră şi Argentina, dar din păcate aceasta este una mincinoasă, care creează iluzia că tricolorii au fost pe aceeaşi lungime de undă cu „pumele” lui Sabella.
Ar fi interesant de văzut comportamentul naţionalei într-un joc oficial, în compania aceleaşi echipe, iar dacă şi în acest context tricolorii se prezintă cel puţin la fel de bine, jos pălăria! Dar până la o nouă prezenţă la turneul unui campionat mondial mai este cale lungă şi trebuie să ne gândim la dezideraţiile pe termen scurt, deoarece ne aşteaptă o campanie accesibilă pentru Euro 2016, care poate fi fructificată.
Revenind la meciul propriu-zis, „obligativitatea” vedetelor Argentinei de a presta pe Naţional Arena s-a văzut încă de la pregătirile organismului pentru efort. Într-un stil de mari jucători, aceştia şi-a făcut apariţia pe gazon, doar la momentul intonării imnurilor, încălzirea fiind probabil realizată într-un regim special.
Pe lângă acest aspect, partida a început să arate ca un joc de fotbal abia spre jumătatea primei reprize, după ce „emoţiile” lui Messi i-au trecut, băgându-şi două degete pe gât.
Superstarului Barcelonei i s-a făcut rău la puţin timp după startul jocului. Motivele nu au fost însă divulgate, dar decarul „pumelor” s-a repus repede pe picioare şi a trecut din nou în tranşee, aşteptând cu nerăbdare sfârşitul jocului pentru a se întoarce în Catalunia.
Nu doar el, ci şi restul vedetelor argentiniene au fost lipsite de chef, un aspect normal până la urmă dacă stai să te gândeşti că jucătorii se află în plin campionat, iar acest amical de lux s-a materializat cu o întârziere de trei ani, având acum doar scopul de a recupera parţial suma investită.
Meciul a început în starea flegmatică a Argentinielor şi dorinţa tricolorilor de a arăta cine sunt, păcat că nu au reuşit acest lucru şi în dubla manşă cu naţionala elenă. Marica l-a pus la dezmorţit pe Romero, care scoate de sub bară la prima mare ocazie a jocului, creată pe fondul unei neimportanţe masive acordate de sud-americani, acestei partide, care a desemnat doar un bun prilej de relaxare şi împăunare, doar s-au plătit 45 de mii de bilete pentru ca o parte din elita fotbalului mondial să îşi lase urmele de crampioane pe iarba stadionului din capitală, până când va sosi momentul ca această să fie schimbată, din nou.
În fine, Messi şi ai lui au decis să ofere şi momente pe măsura preţului plătit de federaţie pentru a-i „convoca” la amical, iar Aguero a ratat de două ori deschiderea scorului, la a doua tentativă distrându-se practic cu apărarea noastră, timidă în faţa calităţilor ginerelui lui Maradona.
Între cele două escapade ale argentinianului, Maxim îl luase la ţintă pe Romero din şase metri, refuzând astfel un gol ce ar fi adus un val de onomatopee şi aplauze dinspre tribunele destul de consistente ale stadionului naţional.
E bine că s-a terminat cu bine
La puţine minute de la reluarea nefericită a mijlocaşului, acelaşi Maxim reuşise să trimită în aţe, dar tuşierul a intervenit anulând golul pentru că mingea ar fi ieşit în aut în prealabil, la centrarea venită din partea dreaptă, fapt ce a fost contrat de reluări, camerele dovedind că balonul se afla într-o poziţie regulamentară.
În fine, fără alte evenimente notabile, jucătorii s-au întors la cabine, iar România a arătat că poate juca şi fotbal, atunci când vrea, şi desigur miza partidei este aproape nulă. „Pumele” nu au prezentat nicio clipă că au pus suflet pentru acest joc şi nici nu aveau de ce, treburile lor fiind concentrate pe „afaceri” mult mai importante, faţă de un simplu joc de antrenament, în compania unei reprezentative ce se scaldă în mediocritate de câţiva ani buni.
A doua parte a afundat jocul într-o nouă stare de monotonie, nimic ieşit din comun nepetrecându-se sub ochii celor 45 de mii de oameni veniţi să îl vadă pe Messi în carne şi oase. Micile scăpări de talent ale argentinienilor şi reacţiile timide ale tricolorilor au mai animat jocul pe alocuri în a doua parte, dar spectacolul era raţionalizat.
În cele din urmă, este bine că partida a purtat această faţă şi „pumele” nu au forţat o eventuală desconsiderarea a naţinoalei noastre.
Exista şi acest risc, dar băieţii noştri, făcând abstracţie pentru o secundă de lipsa de determinarea a oaspeţilor, s-au prezentat mult mai bine faţă de ultima demonstraţie pe „Naţional Arena”. Însă totul stă la mâna tricolorilor să exprime acelaşi spirit de sacrificiu şi dorinţă de a se impune şi în următoarele jocuri, în partidele care vor avea şi un ţel palpabil.
