Nu de mult în presa naţională a aparut ştirea cum că Preafericitul Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române cerea primarilor de municipii şi oraşe, precum şi preşedinţilor de consilii judeţene bani pentru Catedrala Mântuirii Neamului.A venit rândul judeţului Olt să primească adresele semnate de Preafericitul Daniel.Ideea de a avea o catredală naţională nu este rea, să nu uităm că toate naţiunile au aşa ceva: englezii au Sf. Andrew din Londra, francezii au Notre Dame din Paris, italienii basilica Papei de la Vatican, ruşii biserica Kremlinului din Piaţa Roşie la Moscova, etc. Dar toate aceste biserici au fost construite în trecut, economia mondială şi implicit cea românească este la fel.
Solicitările de sprijin financiar pe care Patriarhia le-a făcut la finalul anului au drept scop continuarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului.Dorinţa Patriarhului de avea o catedrală reprezentativă este îndreptăţită, motivaţia solicitărilor este morală.Există însă o mare problemă în judeţul Olt: lipsa banilor.Adresele, semnate de Preafericitul Daniel, au ajuns la: Consiliul Judeţean Olt, primăria Slatina şi primăria Caracal. Sumele solicitate sunt foarte mari şi pentru aceste instituţii care au totuşi bani: 300.000 lei pentru Consiliul Judeţean Olt şi 200.000 lei pentru primăriile Slatina şi Caracal.
În scrisoarea adresată edililor judeţeni şi locali Patriarhul îşi exprimă îngrijorarea privind lipsa resurselor financiare:
Constatăm cu îngrijorare că, în contextul actualei crize economice, rezultatele colectei naţionale pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului s-au diminuat îngrijorător, fapt care afectează bunul mers al acestui important şantier bisericesc. În aceste condiţii, vă rugăm să acordaţi un sprijin financiar Patriarhiei Române – Catedrala Mântuirii Neamului pentru plata materialelor şi manoperei necesare lucrărilor la suprastructură în această fază esenţială pentru bunul mers al întregii lucrări.
Fundamentul legal există:
– OUG nr.19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului modificarea alin. (3) al art. 1 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului: “ Guvernul României şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale implicate au obligaţia de a acorda, la solicitarea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, tot sprijinul necesar, în condiţiile prevăzute de lege.”
precum şi:
– Legea nr.376/2007 – articol unic: “Fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale.”
Dimensiunile catedralei sunt impresionate 120 m lungime, 70 m latime şi 120 m înălţime, la slujbe putând participa şi 5000 de persoane.
Un argument, totuşi de bun simţ a fost reliefat de site-ul BOR:
Utilitatea publică a viitoarei Catedrale patriarhale va fi evidenţiată şi de amenajarea spaţiului generos de aproape 6 hectare din jurul ei ca parc public, mărind suprafaţa spaţiilor verzi din Bucureşti. Catedrala este un simbol al unei mari comunităţi în rugăciune, al unui oraş întreg, al unei provincii şi al unui popor.
Până în acest moment Consiliul Judeţean Olt nu a luat o hotărâre, cert este că prima şedinţă din acest an a avut loc şi nu s-au alocat resurse acestei solicitări.Din datele pe care le avem primarul municipiului Caracal nu a răspuns afirmativ solicitării, din lipsa fondurilor financiare.Însă cel mai corect, pertinent şi de bun simţ a fost răspunsul edilului slătinean. Contactat primarul Slatinei, Minel Prina, a declarat: “Deşi ne-am dori, nu putem sprijini financiar Patriarhia. Ne-am dori mai degrabă să vedem finalizată catedrala din Slatina. “
De menţionat este că la momentul inaugurării ( încă neterminată ) catedralei episcopale, Episcopia Slatinei şi Romanaţilor PS. SEBASTIAN a mulţumit primarului Minel Prina pentru ajutorul acordat de-a lungul timpului. Ideea investiţiei în catedrala episcopală nu este rea, ea fiind plină aproape de fiecare dată când se ţin slujbe (trebuie menţionat că slujbele sunt oficiate de un sobor de preoţi de fiecare dată). Fiind mulţi credicioşi la slujbe şi veniturile cresc: vânzarea de lumânări şi de obiecte bisericieşti şi acele cunoscutele acatiste. Cert este că deschiderea catedralei a fost o decizie bună având în vedere veniturile avute.
