92% dintre sunt de părere că sancţionarea firmelor poluatoare şi obligarea primăriilor la implementarea de măsuri de protecţie a mediului ar putea reduce poluarea pe termen lung, iar 87% consideră că la acest demers ar trebui să participe şi oamenii, arată rezultatele unui sondaj realizat de Garda Naţională de Mediu.
Potrivit sondajului, mai mult de jumătate dintre participanți susţin că ştiu care sunt atribuţiile GNM, peste o treime (34,2%) declară că sunt familiarizaţi foarte puţin cu activitatea instituţiei, iar 5,9% admit că nu ştiu nimic despre atribuţiile instituţiei, potrivit sondajului citat de Agerpres.
La întrebarea „Care din activităţile următoare credeţi că se află în atribuţiile Gărzii Naţionale de Mediu?” respondenţii au putut bifa mai multe răspunsuri, iar cei mai mulţi dintre intervievaţi, 96,7%, au optat pentru „Prevenirea, constatarea şi sancţionarea abaterilor legale privind protecţia mediului, inclusiv în domeniul controlului poluării industriale”.
Totodată, „Supravegherea controlul şi sancţionarea celor care transportă metale, deşeuri voluminoase sau periculoase, fără autorizaţie” a fost pe locul doi în topul activităţilor atribuite GNM, contabilizând 62,7% dintre respondenţi.
25,4% dintre români sunt de acord cu sancţionarea celor care se încălzesc cu alţi combustibili în afara lemnelor, produselor speciale pentru încălzire sau gazului, în timp ce „Stingerea incendiilor/arderilor de deşeuri” a acumulat 18,1% din totalul răspunsurilor, iar „Salubrizarea localităţilor”, 16,2%.
În acelaşi timp, aproape 45% dintre cei chestionaţi nu au sesizat vreodată comisarii Gărzii de Mediu în privinţa unor incidente de mediu, în timp ce 36,8% au făcut acest lucru, iar 18,3% susţin că au vrut să sesizeze instituţia, dar nu au făcut-o.
Rezultatele sondajului relevă, totodată, că emisiile generate de către marii poluatori sunt considerate de 86,8% dintre români ca fiind una dintre principalele probleme de mediu, urmată de arderile de deşeuri pentru încălzire sau pentru evitarea costurilor depozitării (82,3%), tăierea pădurii (59,6%), construcţia/folosirea de fose care provoacă disconfort olfactiv (55,4%), zgomotul făcut de vecini (12,1%) şi creşterea animalelor de către vecini (7,6%).
Într-un top al principalelor surse de poluare a aerului, cetăţenii pun pe primul loc incendierile ilegale de deşeuri (88,6%), apoi traficul auto (75,4%), unităţile industriale (74,5%), depozitele de deşeuri (60,3%), fermele agricole (17,6%) şi ploile acide (10,1%).
În ceea ce priveşte soluţiile de reducere a poluării, 92,1% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că sancţionarea firmelor poluatoare şi obligarea primăriilor la implementarea de măsuri de protecţie a mediului ar putea reduce poluarea pe termen lung, iar 87% consideră că la acest demers ar trebui să participe şi oamenii, printr-o responsabilitate mai mare în privinţa gestionării deşeurilor. Acest lucru se traduce prin renunţarea la a mai arunca gunoaie pe malurile râurilor sau la marginea oraşelor.
Circulaţia cu transportul în comun şi mijloacele alternative de deplasare nepoluante, în defavoarea autovehiculelor personale, este pe locul trei în topul măsurilor antipoluare, cu 61,4% dintre opţiuni.
Datele GNM arată că, în privinţa contribuţiei individuale la protecţia mediului, cei mai mulţi respondenţi susţin că fac acest lucru prin faptul că nu aruncă gunoaie pe jos şi strâng resturile după fiecare ieşire în natură (96,2%), prin colectarea separată a deşeurilor reciclabile de cele nereciclabile (86,2%), evitarea folosirii sacoşelor din plastic (54,7%), folosirea maşinii doar când este neapărat necesar (43,7%) şi evitarea cumpărării de produse ambalate în plastic (32,4%).
Sondajul GNM a fost realizat, prin intermediul platformei Google, sub forma unui chestionar ce a cuprins zece întrebări cu variante de răspuns unice sau multiple, pe un eşantion de 780 de persoane din toată ţara, în perioada 7 – 14 ianuarie 2022.
