Pe 7 ianuarie, în calendarul ortodox, este Soborul Sfântului Ioan Botezătorul sau Sfântul Ion. Este ziua în care îl cinstim pe cel care l-a botezat pe Hristos în râul Iordan.
Tot pe 7 ianuarie, este sărbătorit Crăciunul pe rit vechi 2022. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial.
Sfântul Ioan Botezatorul (Sfântul Ion) s-a născut în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era rudă cu Fecioara Maria, mama lui Iisus. Prorocul Ioan a început să predice înaintea lui Iisus, având rolul de a pregăti poporul pentru primirea Mântuitorului şi a-l face cunoscut.
Prin botezarea oamenilor în Iordan, el, de fapt, îi pregătea pentru adevăratul botez, cel în duh, pe care l-a adus Iisus Hristos. Sfântul Ioan avea mulţi ucenici care îl urmau. El nu era un orator desăvârşit, dar avea darul de atrage oamenii spre el.
Evanghelia ne spune că Irod a ordonat tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. Ioan îl mustra mereu pe Irod pentru traiul său nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. Aceasta a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse lui Irod, să ceară capul Botezătorului ca răsplată.
În calendarul ortodox, Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul este prăznuită la 29 august. Este sărbătoarea care încheie anul bisericesc, deoarece pe 1 septembrie începe noul an bisericesc.
Ziua de Sfântul Ion, cunoscută în popor sub numele de “Sânt- Ion”, reprezintă încheierea Sărbătorilor de Iarnă deschise la Sfântul Nicolae.
Sărbătoarea mai este cunoscută şi sub numele de „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”, scrie libertatea.ro
Se spune că în dimineaţa zilei de Sfântul Ioan Botezătorul (Sfântul Ion) fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi ferit de boli în timpul anului.
Conform tradiţiei populare, se spune că după Sfântul Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul şi temperaturile încep să crească. Sfântul Ion este considerat protectorul pruncilor.
Cei care ţin sărbătoarea speră să aibă copii sănătoşi, fără malformaţii. Se spune că această zi e una a bucuriei, iar cine nu se veseleşte în această zi va fi trist tot anul. Cei care serbează această zi speră ca gospodăriile lor să fie ferite de foc şi animalele – de fiarele sălbatice.
În această zi există în anumite zone obiceiul numit “Iordănitul femeilor”. Acesta este, de fapt, o petrecere a nevestelor, care se adună la o gazdă, unde aduce fiecare alimente şi băutură, apoi petrec până dimineaţa, spunând că se “iordănesc”.
Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”, care este un fel de colind. Mai mulţi tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ioan, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineaţa zilei de Sfântul Ioan la biserică şi după terminarea slujbei stropesc fiecare om care le iese în cale, apoi îl urează. Oamenii “iordăniţi” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.
Aproape două milioane de români îşi sărbătoresc onomastica vineri, de sărbătoarea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul.
Potrivit Direcţiei pentru evidenţa persoanelor şi administrarea bazelor de date, sunt peste 1,3 milioane de bărbaţi care poartă acest nume sau derivate ale lui şi 652.086 de femei.
Dintre prenumele masculine cel mai întâlnit este Ioan – 456.834 de români poartă acest nume.
Se întâlnesc, de asemenea, prenumele Ion – 347.224 de români, Ionel – 136.460, Ionică – 4.512, Ioniţă – 1.921, Ionuţ – 358.401, Ivan – 6.939, Jan – 4.597, Jean – 3.471 şi Nelu – 20.547.
În rândul femeilor, cel mai întâlnit este prenumele Ioana – 389.418, dar şi Ionela – 147.788.
Totodată, între prenumele feminine sărbătorite de Sfântul Ioan se regăsesc: Ionelia – 6.792, Ionica – 19.380, Ionuţa – 578, Jana – 4.908, Nela – 10.892, Oana – 72.196 sau Onuţa – 134.
Sărbătoarea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este prăznuită în Biserica Ortodoxă pe data de 7 ianuarie.
