România se confruntă cu un deficit tot mai accentuat de forță de muncă, iar numeroase companii din logistică, construcții, HoReCa, producție, industrie auto, agricultură și retail apelează la recrutarea de muncitori străini pentru a-și acoperi necesarul de personal.
- Deficitul de personal a devenit o problemă structurală
- Recrutarea poate dura până la șase luni
- Majoritatea ocupă posturi necalificate
- Integrarea poate face diferența
- Muncitorii străini nu sunt o soluție mai ieftină
- România are nevoie de o infrastructură mai bună de integrare
- Recrutarea eficientă înseamnă mai mult decât găsirea unui candidat
Specialiștii din domeniu atrag însă atenția că procesul este unul complex, de durată și implică numeroase provocări administrative, logistice și de integrare, conform businessedge.ro.
Deficitul de personal a devenit o problemă structurală
Cererea pentru angajați din afara Uniunii Europene a crescut constant în ultimii ani, pe fondul dificultăților întâmpinate de companii în recrutarea forței de muncă locale.
Potrivit Melaniei Pop, Managing Partner al International Work Finder, problema nu mai este doar lipsa candidaților disponibili, ci imposibilitatea unor sectoare economice de a funcționa exclusiv cu personal din România.
Cele mai mari solicitări sunt în:
- logistică și depozitare;
- curierat;
- HoReCa;
- construcții;
- industrie;
- agricultură;
- retail;
- reciclare.
International Work Finder a recrutat peste 25.000 de angajați non-UE în ultimii opt ani, iar lunar primește solicitări pentru peste 1.000 de lucrători.
Pentru anul 2026, autoritățile au aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși.
Recrutarea poate dura până la șase luni
Doar șapte din zece candidați ajung în România
Procesul de recrutare și obținere a documentelor poate dura aproximativ șase luni, în special pentru candidații din Nepal sau Sri Lanka.
Potrivit lui Victor Gorea, General Manager AducemPersonal.ro, doar aproximativ 70% dintre candidații selectați ajung efectiv să lucreze în România.
Printre principalele motive se numără:
- refuzul emiterii avizului de muncă;
- documente incomplete;
- neîndeplinirea condițiilor legale;
- probleme personale ale candidaților;
- schimbările legislative și procedurale.
Reprezentanții agențiilor de recrutare susțin că implementarea noului sistem WorkinRomania a generat incertitudini privind procedurile administrative.
Majoritatea ocupă posturi necalificate
Între 60% și 70% dintre lucrătorii recrutați ocupă locuri de muncă necalificate.
Totuși, există și cerere pentru personal calificat, precum:
- electricieni;
- sudori;
- mecanici;
- operatori CNC;
- dulgheri;
- șoferi;
- operatori de utilaje.
În cazul meseriilor tehnice, experiența trecută în CV nu este suficientă, astfel că numeroase agenții organizează teste practice în țările de origine.
Integrarea poate face diferența
Primele săptămâni sunt decisive
Specialiștii spun că adevăratele provocări încep după sosirea muncitorilor în România.
Angajații trebuie sprijiniți în:
- obținerea documentelor;
- cazare;
- deschiderea unui cont bancar;
- accesarea serviciilor medicale;
- obținerea permisului de ședere;
- integrarea în colectiv.
Diferențele dintre condițiile promise înainte de plecare și realitatea de la locul de muncă reprezintă una dintre principalele cauze ale plecărilor premature.
Bariera lingvistică, lipsa unui program clar de integrare sau problemele de comunicare cu managerii pot conduce rapid la încetarea contractului.
International Work Finder susține că rata de retenție pentru personalul administrat prin propriile servicii depășește 95%, rezultat atribuit selecției riguroase și programelor de integrare.
Muncitorii străini nu sunt o soluție mai ieftină
Există percepția că angajații non-UE presupun costuri mai mici pentru companii, însă realitatea este diferită.
Pe lângă salariu, angajatorii suportă:
- recrutarea;
- documentele;
- transportul internațional;
- controalele medicale;
- echipamentele de lucru;
- cazarea;
- utilitățile;
- transportul la serviciu;
- integrarea.
Specialiștii afirmă că, în multe cazuri, costul total este comparabil cu cel al unui angajat român.
Principalul avantaj îl reprezintă stabilitatea, deoarece majoritatea lucrătorilor vin în România cu perspectiva unui contract pe termen lung.
România are nevoie de o infrastructură mai bună de integrare
La începutul anului, în România lucrau aproape 150.000 de angajați din afara Uniunii Europene, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări, citate de International Work Finder.
Cu toate acestea, specialiștii consideră că infrastructura destinată integrării nu a evoluat în același ritm.
Lipsesc:
- cursuri de limba română;
- centre de informare;
- servicii de mediere culturală;
- programe publice de integrare.
În prezent, mare parte din responsabilitatea integrării revine angajatorilor și agențiilor de recrutare.
Recrutarea eficientă înseamnă mai mult decât găsirea unui candidat
Experții din domeniu subliniază că succesul recrutării depinde de întregul proces: selecția atentă, prezentarea realistă a condițiilor de muncă, integrarea și sprijinul oferit după sosire.
În contextul deficitului de personal, muncitorii străini au devenit o resursă importantă pentru economia României, însă păstrarea lor pe termen lung necesită investiții, planificare și colaborare între angajatori, agenții și autorități.
