Doar 11% dintre europeni mai consideră SUA un aliat, potrivit unui nou sondaj publicat, miercuri, de grupul de reflecție Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR). Majoritatea cetățenilor din cele 15 țări care au participat la sondaj se îndoiesc că Statele Unite le-ar sări în ajutor în cazul unui atac militar. Totuși, în ciuda neîncrederii în Washington, ideea înlocuirii complete a NATO cu o structură exclusiv europeană este respinsă de majoritate.
Sondaj: Garanția de securitate a SUA s-a prăbușit
Încrederea europenilor în „garanția de securitate” oferită de Statele Unite a atins un minim istoric, potrivit unui sondaj care arată că doar unul din zece cetățeni din 15 țări europene mai consideră SUA un aliat, iar majorități din toate statele analizate se îndoiesc că americanii le-ar veni în ajutor dacă ar fi atacați, scrie digi24.ro, care citează The Guardian.
Sondajul, publicat miercuri de grupul de reflecție Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), înaintea unor summituri cruciale ale G7 și NATO care vor avea loc în următoarele săptămâni în Franța și Turcia, a evidențiat ceea ce autorii descriu drept o „profundă neîncredere europeană față de SUA”.
Totodată, cercetarea arată că, deși mulți europeni cred că relațiile cu Washingtonul se vor îmbunătăți după plecarea lui Donald Trump de la Casa Albă, între timp sunt tot mai dispuși să se protezeze de lipsa de predictibilitate a Statelor Unite prin consolidarea apărării europene.

Factorii care au erodat încrederea în Washington
Potrivit raportului, agresivitatea manifestată de președintele american în Orientul Mijlociu, amenințările la adresa Groenlandei, promisiunile de retragere a trupelor din bazele europene și scepticismul privind viitorul NATO au stimulat, de asemenea, o abordare mai pragmatică în Europa.
„Pe întreg continentul există un sprijin clar pentru reducerea dependenței de Washington. Europenii sunt din ce în ce mai deschiși la creșterea cheltuielilor pentru apărare și, lucru esențial, manifestă un grad remarcabil de încredere că țările vecine le-ar veni în ajutor într-o situație de criză.” — Jana Kobzová, coautoare a studiului și cercetătoare principală în cadrul ECFR
Paweł Zerka, coautor al raportului și cercetător principal al ECFR, a afirmat că cererea clară din partea opiniei publice pentru o mai mare autonomie strategică și necesitatea de a se proteja împotriva incertitudinilor legate de garanțiile de securitate americane au „creat o oportunitate pentru liderii europeni de a avansa mai rapid și mai hotărât în domeniul securității”.
Radiografia unui declin: SUA, văzută ca „partener necesar” sau rival
Sondajul, bazat pe cercetări de opinie realizate în luna mai în Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit, arată că, în medie, doar 11% dintre respondenți mai consideră în prezent Statele Unite un aliat. Această proporție era de 16% cu șase luni în urmă și de 22% în noiembrie 2024.
Opinia dominantă este acum că SUA reprezintă un „partener necesar”, deși 13% dintre europeni consideră Statele Unite un rival, iar 12% le văd ca pe un adversar direct. Majoritățile din toate țările participante la sondaj nu mai au încredere că Statele Unite le-ar veni în ajutor în cazul unui atac.
Cu excepția Bulgariei, cei mai mulți respondenți inclusiv din state cu partide de extremă dreapta puternice, precum Franța, Italia, Țările de Jos și Suedia cred că „cel puțin unele țări europene” le-ar sprijini într-un asemenea scenariu.
Cum vor europenii să finanțeze noua strategie de apărare
Potrivit sondajului, europenii sunt în prezent, în medie, cu 4% mai predispuși decât anul trecut să susțină majorarea cheltuielilor naționale pentru apărare. Italia este singura țară în care o majoritate clară rămâne împotriva unei astfel de măsuri.
În medie, 47% dintre respondenți susțin ideea contractării unor împrumuturi comune la nivelul Uniunii Europene pentru finanțarea unor cheltuieli mai mari de apărare, în timp ce 35% se opun. Sprijinul este cel mai puternic în Portugalia (59%), Danemarca (56%), Țările de Jos (55%) și Spania.
Impulsionarea principiului „Cumpără European”
În aproape toate țările analizate, majoritatea respondenților consideră că statul lor ar trebui să reducă dependența strategică de echipamentele militare americane.
Cei mai numeroși susținători ai principiului „cumpără european” se găsesc în Danemarca (75%), Țările de Jos (72%), Suedia (70%), Portugalia (69%), Franța (66%), Elveția (64%), Regatul Unit și Spania (ambele cu 62%).
Există însă un sprijin considerabil mai redus pentru ideea reducerii cheltuielilor publice interne în vederea finanțării unor bugete mai mari pentru apărare. Opoziția este cea mai puternică în Italia (63%), Austria (59%), Germania (56%), Spania (54%) și Danemarca (52%).
Relația cu NATO, Rusia și dilema aderării Ucrainei
De asemenea, există puțin sprijin (29%) pentru înlocuirea NATO cu o nouă structură de apărare exclusiv europeană. Opinia dominantă în aproape toate țările, cu excepția Bulgariei, este că relațiile dintre SUA și Europa se vor „îmbunătăți probabilmente” după plecarea lui Trump, această opinie fiind împărtășită de peste 60% dintre respondenți în Franța, Spania, Danemarca, Țările de Jos și Suedia.
În pofida creșterii costurilor energiei, 44% dintre europeni consideră că reluarea importurilor de petrol și gaze din Rusia ar fi o idee „destul de proastă” sau „foarte proastă”.
În schimb, aspirația Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană continuă să divizeze opinia publică europeană. Respondenții din țări precum Ungaria, Bulgaria, Austria, Germania și chiar Estonia – unul dintre cei mai fermi susținători ai Kievului – sunt mai înclinați să se opună admiterii Ucrainei „în contextul actual” decât să o susțină.
Citește și: România plătește 565.000 USD/ lună pentru consultanță SUA








