Un sondaj INSCOP arată că lipsa locurilor de muncă bine plătite și corupția sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă țara noastră. Pe de altă parte, românii consideră că prioritatea majoră pentru următoarele 6 luni este creșterea salariilor și a pensiilor.
Sondaj: Ce îi sperie cel mai tare pe români în 2026?
Românii consideră, în proporţie de 27,8%, că principala problemă a României este corupţia, scrie digi24.ro, care citează datele INSCOP. De asemenea, 48,2% dintre cei intervievaţi cred că prioritară în următoarele 6 luni ar trebui să fie creşterea salariilor şi pensiilor, în timp ce 33,7% indică drept prioritară reducerea taxelor.
Care sunt principalele probleme ale României?
Întrebaţi care este în opinia lor principala problemă a ţării, respondenții au identificat următoarele aspecte:
- Corupția: 27,8%
- Lipsa locurilor de muncă bine plătite: 14,9%
- Instabilitatea politică: 13,4%
- Inflaţia şi costul vieţii: 10,7%
- Deficitul bugetar şi datoria publică: 8,1%
- Starea sistemului de educaţie: 6,6%
- Starea sistemului de sănătate: 5%
- Războiul şi contextul internaţional: 4,4%
- Altceva: 2,6%
- Nu ştiu sau nu răspund: 2,4%
Profilul cetățenilor în funcție de problemele semnalate
Votanţii PNL, USR şi AUR, bărbaţii, persoanele cu vârsta între 30 şi 44 de ani, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare menţionează corupţia drept principală problemă a ţării într-o proporţie mai ridicată decât media.
Indică lipsa locurilor de muncă bine plătite într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei: votanţii PSD, locuitorii din urbanul mic, persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani. Persoanele cu studii superioare consideră că instabilitatea politică este principala problemă a ţării într-o proporţie mai ridicată decât media.
Ce priorități au cetățenii pentru următoarele 6 luni?
În ceea ce privește măsurile urgente care trebuie luate în următoarea jumătate de an, opțiunile românilor se împart astfel:
- Creşterea salariilor şi pensiilor: 48,2%
- Reducerea taxelor: 33,7%
- Atragerea fondurilor europene: 26,1%
- Reducerea cheltuielilor statului: 25,8%
- Combaterea evaziunii fiscale: 22,7%
- Stabilitatea politică şi acordul între partide: 16,4%
- Reforma administraţiei publice: 15%
- Creşterea investiţiilor publice: 14,2%
- Organizarea de alegeri anticipate: 9,1%
- Altă prioritate: 3,5%
- Nu ştiu sau nu răspund: 2,1%
Cine cere creșteri de venituri și cine vrea reformă administrativă?
Menţionează creşterea salariilor şi pensiilor drept măsură prioritară într-un procent mai mare decât restul populaţiei: votanţii PSD şi AUR, femeile, persoanele între 30 şi 44 de ani, cei cu educaţie primară, locuitorii din urbanul mic şi din mediul rural.
Votanţii AUR, femeile, persoanele între 18 şi 44 de ani, cei cu educaţie primară şi locuitorii din urbanul mic indică reducerea taxelor într-o proporţie mai ridicată decât media.
Votanţii PNL şi USR, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Capitală şi din urbanul mare şi angajaţii din sectorul public precizează cel mai mult atragerea fondurilor europene ca măsură prioritară pentru următoarea jumătate de an.
Sunt de părere că reducerea cheltuielilor statului ar trebui să fie o măsură prioritară în următoarele 6 luni într-un procent mai mare ca majoritatea: votanţii PNL şi USR, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti, angajaţii din sectorul privat.
Votanţii PNL şi USR, bărbaţii, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Capitală şi din urbanul mare consideră într-o proporţie mai mare ca restul populaţiei combaterea evaziunii fiscale drept măsură prioritară.
Analiza specialiștilor: Apariția unui electorat moralizator și dependent
„Studiul indică o concentrare a anxietăţii publice pe teme legate de insecuritatea sistemică. Faptul că tema corupţiei coexistă cu presiunea puternică pentru creşteri de salarii şi pensii arată apariţia unui electorat simultan moralizator şi dependent de protecţia economică a statului – o combinaţie care favorizează discursurile populiste ce promit atât ‘curăţenie’, cât şi redistribuire rapidă. Clivajele dintre votanţii partidelor sugerează nu doar diferenţe electorale, ci existenţa unor ‘Românii’ socio-culturale distincte: una orientată spre eficienţă administrativă şi integrare europeană, alta centrată pe securitate economică imediată şi neîncredere faţă de elitele instituţionale”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
Metodologia sondajului INSCOP
Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026. Metoda de cercetare este cea a interviului prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
