Filmul „Fjord” al lui Cristian Mungiu va fi inclus pe lista proiectelor culturale strategice pentru finanțarea campaniei la premiile Oscar. „Fjord” a câștigat Palme d’Or în 2026 și a obținut deja patru premii colaterale importante la Cannes.
Filmul lui Mungiu, inclus pe lista strategică pentru Oscar
Ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan, a anunţat că filmul „Fjord” al lui Cristian Mungiu, câştigător al Palme d’Or, va fi inclus pe lista proiectelor culturale strategice în vederea susţinerii producţiei în competiţia pentru premiile Oscar.
„La sosirea în ţară a câştigătorului premiului Palme d’ Or, Ministerul Culturii completează lista proiectelor culturale strategice în vederea asigurării cadrului de finanţare a campaniei pentru premiile Oscar (o veche meteahnă a unuia dintre cele mai eficiente instrumente de soft power ale României). Astfel, ordinul ministrului culturii cu nr. 2621 din 26 martie a.c. urmează a fi completat prin includerea susţinerii filmului «Fjord» în competiţia pentru premiile Oscar, în cuprinsul alineatului privind proiectele de diplomaţie culturală”, a anunţat Demeter András István pe pagina sa de Facebook.
În programul strategic de finanţare al Ministerului Culturii sunt incluse următoarele proiecte de diplomaţie culturală: „Reuniunea Teatrelor Româneşti” – Chişinău, Târgul de carte de la Frankfurt, participarea României la Bienala de Arhitectură de la Veneţia, participarea României la evenimente culturale, economice şi sportive organizate sub egida Francofoniei, Sezoanele Culturale Bilaterale începând cu Anul Cultural România – Italia 2026.
Cristian Mungiu cere infrastructură și bugete reale, nu medalii
Regizorul Cristian Mungiu a cerut duminică, la revenirea cu trofeul Palme d’Or în România, o implicare mai consistentă a statului român în susținerea culturii și a filmului, în special prin finanțarea promovării internaționale a producțiilor românești. El afirmă că succesul de la Cannes nu ar trebui urmat de gesturi simbolice, ci de investiții reale în infrastructură și campanii care să crească șansele României la premii precum Oscar, notează digi24.ro
„Statul să îşi facă treaba, medalii şi decoraţii am deja o valijoară întreagă. Nu aşteptăm să ni se facă statui, că n-am dat cu mingea în poartă”, a declarat Mungiu.
Lipsa sălilor de cinema în București
Unul dintre punctele centrale ale criticii sale a vizat infrastructura culturală din România, pe care o consideră insuficient dezvoltată pentru nivelul la care a ajuns filmul românesc în plan internațional.
”E un pic stânjenitor că nu avem o sală de premieră la care să prezentăm filmul ăsta în București. Adică după 20 de ani de la primul Palme d’Or, noi încă ne lovim de lucruri de bază. Noi nu putem să facem asta singuri. Noi facem filmele, dar avem nevoie ca statul să ne ajute cu infrastructura, cu promovarea, cu tot ceea ce ține de partea asta care nu e artistică.”
Mungiu insistă că nu urmărește recunoaștere simbolică, ci rezultate concrete în sprijinul industriei.
Legile existente pentru finanțarea CNC nu sunt aplicate
Regizorul a criticat și modul în care sunt administrate fondurile destinate culturii, susținând că există mecanisme legale care nu sunt folosite eficient.
„Există o lege prin care există o taxă pe jocurile de noroc, pe loterie. Banii aceia ar trebui să meargă către CNC. Sunt ani de zile de când legea există și nu se aplică. Dacă fondul de la loterie ar contribui la CNC, cum este legal, noi nu am mai avea aceste probleme cronice de finanțare. Nu e vorba de inventat lucruri noi, e vorba de aplicat ce există deja”, a spus cineastul.
Mungiu explică faptul că, deși există un cadru legal de finanțare, acesta nu permite realizarea unor producții cinematografice de anvergură internațională.
„Am primit sprijinul legal maxim care se poate acorda, dar este cu totul insuficient pentru un film de tipul celui pe care l-am făcut. Dacă ne uităm la filmele istorice de altădată, cu mii de figuranți și producții complexe, astăzi pur și simplu nu mai avem resursele să facem asta.”
Distribuția internă și riscul politizării operei de artă
Un alt aspect semnalat este distribuția internă, pe care o consideră slabă în raport cu succesul internațional.
„Filmele mele sunt văzute mult mai mult în alte țări decât în România. Și asta nu e o notă bună pentru noi. Nu e vorba de un film sau altul, ci de modul în care funcționează distribuția și interesul pentru cinemaul românesc aici, acasă.”
Mungiu avertizează asupra riscului de interpretare politizată a filmului său, pe care îl vede ca pe un spațiu de reflecție, nu de propagandă.
„Mă interesează foarte mult ca filmul ăsta să nu fie confiscat în România ca propagandă, nici de tabăra ultra-conservatoare, nici de cea ultra-liberală. E o încercare de a iniția un dialog, nu de a întări tabere. Dacă fiecare pleacă din sală exact cu aceeași opinie cu care a venit, atunci filmul nu și-a atins scopul”, a spus regizorul român.
„Un premiu rămâne ceva conjunctural. La film trebuie să aștepți 10, 15, 20 de ani ca să vezi dacă rămâne în timp. Pentru mine contează dacă mai pot găsi încă o poveste relevantă pentru contemporanii noștri, nu doar dacă iau un premiu sau altul”, a concluzionat Cristian Mungiu.
Miza din spatele trofeului Palme d’Or
În legătură cu filmul care i-a adus al doilea Palme d’Or, regizorul a subliniat faptul că premiul ajută filmul să aibă o viață internațională mai bună.
„Ne bucurăm foarte mult că a ieșit așa, pentru că e un film care implică un anume fel de curaj. Premiul îl va ajuta să aibă o viață în lume, să trezească curiozitatea de care are nevoie să fie descoperit.”
Întrebat despre semnificația celui de-al doilea Palme d’Or, Mungiu a precizat: „Pune mai puțină greutate decât primul. Primul te califică drept un autor valabil în lumea acestui gen de film. Viața acestui film abia începe cu acest Palme d’Or. Avem niște șanse la Oscar. Sper ca filmul să fie susținut de distribuitorul american și de noi, din România.”
El a adăugat că își dorește o campanie de promovare și vizibilitate internațională.
„Sper ca filmul să aibă o campanie și să ajungă cât mai departe, poate chiar până la nominalizarea la Oscar. Nu pentru că premiile acestea sunt mai importante, dar în România sunt percepute ca fiind mai interesante decât alte distincții.”
Despre ce este „Fjord”, filmul premiat la Cannes 2026
Acțiunea filmului este plasată în Norvegia, unde un cuplu evanghelic foarte credincios româno-norvegian (Sebastian Stan şi Renate Reinsve) se stabileşte împreună cu cei cinci copii ai săi şi pare, la început, că se integrează fără probleme într o societate care îşi proclamă toleranţa şi respectul faţă de minorităţi. Însă totul se schimbă brusc atunci când apar suspiciuni de violenţă domestică împotriva copiilor.
Autorităţile norvegiene încep să-i privească cu ochi critici pe cei doi soţi, pun la îndoială educaţia lor strictă, care exclude utilizarea platformei video YouTube şi a smartphone-urilor, şi le critică credinţa religioasă. Tensiunea creşte până când se declanşează o procedură de plasament care îi vizează pe copii, inclusiv pe cel mai mic dintre fraţi, un nou-născut care era încă alăptat de mama sa.
„Fjord” este un film despre dificultatea de a înţelege pe cineva care gândeşte altfel, o poveste despre polarizare, despre incapacitatea de a dialoga, despre lucrurile care îi despart pe oameni şi cele care încă îi mai ţin împreună.
Primul mare triumf al lui Cristian Mungiu la Cannes a venit în 2007, când filmul „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile” a câștigat Palme d’Or și a devenit primul – și până acum singurul – lungmetraj românesc recompensat cu marele premiu al festivalului.
Cristian Mungiu a fost deja recompensat pentru „Fjord” cu patru trofee: Premiul François Chalais (François Chalais Prize), Prix de la Citoyenneté (Citizenship Award), Premiul Juriului Ecumenic (Ecumenical Jury Prize) şi Premiul FIPRESCI (International Critics’ Prize).
