Premierul Ilie Bolojan a anunțat lansarea reformei companiilor de stat, vizând ”eradicarea ineficienței” și ”stoparea pierderilor anuale” care, în ultimii ani, au depășit 14 miliarde de lei.
Bolojan anunță reforma dură a companiilor de stat
Într-o postare pe Facebook, premierul detaliază un plan de acțiune pentru cele peste 1.500 de entități unde statul este acționar, subliniind că:
„România nu își mai permite risipa și blocajele de până acum”, a scris Ilie Bolojan .
Un proiect-pilot, care include 22 de companii din sectoarele energiei, transporturilor și industriei, scoate la iveală o datorie bugetară de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei într-un singur an. „Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă din cauza lipsei de decizie,” a adăugat Bolojan.
Reforma pleacă de la premisa că statul trebuie să acționeze ca un ”proprietar responsabil”.
”Această reformă pornește de la principiul că statul trebuie să se comporte ca un proprietar responsabil. Asta înseamnă să știe clar ce deține, de ce deține și ce face mai departe cu fiecare companie. Problema este acumulată în ani de zile.”
Direcții de acțiune: Investiții vs. Redresare
Bolojan a stabilit criterii clare pentru diferite categorii de active:
1. Infrastructură critică și rol strategic
Companiile precum ELCEN, Oil Terminal sau CFR SA vor fi susținute prin investiții și administrare profesionistă. Pentru Avioane Craiova sau Romaero, deciziile se vor baza pe audituri independente pentru a valorifica potențialul industrial.
”Pentru companii cu rol strategic, precum Avioane Craiova sau Romaero, deciziile vor fi luate coordonat între instituțiile implicate, pe baza unor analize și audituri independente, astfel încât să fie clar cum poate fi valorificat mai bine potențialul lor industrial.”
2. Redresare operațională și modernizare
Companii cu pierderi cronice, precum CFR Călători, Metrorex sau TAROM, intră într-un proces de eficientizare cu expertiză internațională.
”Nu mai putem să prelungim situații care produc pierderi an nu de an”, a scris Bolojan.
Un aspect drastic al reformei vizează închiderea progresivă a companiilor fără un viitor viabil, cum ar fi CFR Marfă și Petrotrans. Premierul a exemplificat cazul Petrotrans, aflată în faliment din 2007, dar care încă generează costuri.
”Unde există suprapuneri și ineficiență, vom face fuziuni și integrări. De exemplu, în cazul unor companii precum Telecomunicații CFR sau Tipografica Filaret, scopul este reducerea costurilor și creșterea eficienței.
Iar acolo unde companiile nu mai au viitor, le închidem treptat și ordonat. Cazuri precum CFR Marfă sau Petrotrans arată de ce această reformă nu mai poate fi amânată. Nu mai putem accepta situații în care companii aflate în faliment de ani de zile continuă să consume bani publici.”
În paralel, statul are în vedere dezvoltarea pieței de capital:
- Listări minoritare: Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank.
- Condiții prealabile: Transgaz, Portul Constanța și Poșta Română sunt pe lista de monitorizare pentru viitoare listări.
”În paralel, este în lucru o listă de companii care ar putea fi listate la bursă, prin vânzarea de pachete minoritare de acțiuni, în funcție de profilul fiecăreia.
Statul va rămâne acționar majoritar, iar controlul asupra deciziilor strategice va fi menținut integral. Printre companiile avute în vedere se află Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank, iar pentru altele, precum Transgaz, Portul Constanța sau Poșta Română, procesul depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile. Această etapă va contribui la dezvoltarea pieței de capital din România, la creșterea transparenței și la o performanță mai bună a companiilor de stat”, a mai scris Ilie Bolojan.
Implementarea prin PNRR: Fuziuni și eficientizare
Vicepremierul Oana Gheorghiu a oferit detalii tehnice despre implementarea jaloanelor renegociate din PNRR, scrie digi24.ro România va prezenta Comisiei Europene un pachet de 22 de companii, cu focus pe trei restructurări majore:
- Transporturi: Fuziunea Tipografica CFR cu Telecomunicații CFR.
- Energie: Electrocentrale Group.
„Am ales companiile pentru care calendarul ne permite să îndeplinim jalonul. Practic, ele sunt înglobate în companii tot de la transporturi mai mari, astfel încât să limităm costurile, să nu mai avem mai multe echipe de management și de contabilitate”, a explicat Oana Gheorghiu.
