Procurorii susțin că Georgescu, prin ieșirile publice dintre anii 2020 și 2025, era de a „produce o schimbare de percepție” cu privire la curentul fascist și la mișcarea legionară. Anchetatorii subliniază că ideile lansate de acesta urmăreau inclusiv „posibilitatea utilizării violenței pentru atingerea unor scopuri caracterizate drept legitime”.
Dosarul lui Călin Georgescu: acuzații de propagandă legionară
Dosarul, consultat de Digi24.ro, vizează acuzațiile de propagandă legionară, iar următorul termen de judecată este programat pe 28 aprilie, la Judecătoria Sectorului 1. Procurorii au inventariat declarații publice în care Georgescu ar fi reprodus nu doar cuvintele, ci și gesturile mareșalului Ion Antonescu.
„Examinând conduita sa publică s-a constatat că acesta, în mod ilicit, a afirmat de-a lungul timpului consecvența sa ideologică pro-legionară și legăturile în mediul neolegionar”, se arată în rechizitoriu.
Procurorii arată că acțiunile lui Georgescu reprezentau o încercare de revitalizare a unor figuri istorice precum Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Moța.
Acuzația se bazează pe:
- Imitarea mesajului și tonului unor lideri legionari;
- Utilizarea unor termeni specifici ideologiei de extremă dreapta;
- Atragerea de adepți prin discursuri cu caracter xenofob și elogiativ.
Rețeaua de susținători și riscul de violență
Anchetatorii invocă apropierea lui Călin Georgescu de Marian Motocu, simpatizant legionar acuzat de incitare la ură. În dispozitivele acestuia s-au găsit dovezi că Georgescu i-ar fi promis lui Motocu „un loc” în planurile sale viitoare.
Mai mult, procurorii avertizează asupra riscului reprezentat de grupurile de extremă dreapta formate din foști militari:
„Exista posibilitatea ca acesta să facă parte dintr-o organizație care să comită violențe împotriva politicienilor, evreilor, judecătorilor sau străinilor.”
Procurorii au subliniat că apropierea lui Georgescu de Motocu și de Eugen Sechilă este „esențială în contextul devoalării întregii doctrine ideologice și politice a inculpatului Călin Georgescu.”
Anchetatorii au mai invocat, în acest context, că ideile propagate de Călin Georgescu au vizat „principiile specifice acestui curent politico-religios de extremă dreapta, precum ultranaționalismul, și acceptarea posibilității utilizării violenței pentru atingerea unor scopuri caracterizate drept legitime”
Relația cu mercenarul Horațiu Potra este, de asemenea, considerată esențială, cei doi fiind implicați într-un alt dosar privind tentativa la răsturnarea ordinii constituționale.
Suspiciuni privind fuga din țară în 2025
Un aspect surprinzător din dosar indică faptul că, pe 19 iunie 2025, Parchetul General a cerut supravegherea lui Georgescu sub suspiciunea că acesta „intenționează să părăsească teritoriul României în vederea sustragerii de la urmărirea penală”.
Procurorii mai menționau că „în 20 iunie 2025 inculpatul Călin Georgescu urmează să se întâlnească cu o persoană pentru stabilirea modalității de părăsire a teritoriului României”. Aceștia au invocat nevoia de a înțelege „obiectul întâlnirii și a identificării persoanei care îi poate facilita inculpatului Călin Georgescu ieșirea de pe teritoriul României”.
Deși Georgescu a depus acte medicale pentru un tratament în Israel, procurorii au suspectat o tentativă de eschivare, mai ales în contextul în care acesta anunțase retragerea din viața publică pe 27 mai 2025.
