Guvernul propune pentru 2026 un buget care încearcă să împace două realități economice: pe de o parte, deficitul public rămâne foarte ridicat, iar, pe de altă parte, presiunea de a continua investițiile și de a absorbi fonduri europene este mai mare ca niciodată.
Buget 2026: Cine pierde și cine câștigă?
Potrivit proiectului Legii bugetului de stat (expunerea de motive), veniturile bugetare sunt estimate la aproximativ 391,7 miliarde lei, în timp ce cheltuielile ajung la 527,4 miliarde lei, ceea ce înseamnă un deficit de circa 135,7 miliarde lei. Documentul permite însă și credite de angajament de peste 712 miliarde lei, adică promisiuni de cheltuieli pentru proiecte care se vor întinde pe mai mulți ani, notează hotnews.ro
„Mesajul implicit al bugetului este că statul continuă să cheltuiască mult peste veniturile sale, dar încearcă să mențină investițiile și proiectele europene în mișcare.”
Redistribuirea resurselor: Bugetele locale și cotele din impozit
O parte importantă din arhitectura bugetului este redistribuirea resurselor către autoritățile locale. Aproximativ 27,7 miliarde lei din TVA vor fi transferate către bugetele locale, pentru finanțarea unor cheltuieli precum protecția copilului, sistemul de asistență socială, transportul elevilor sau programe educaționale.
În paralel, veniturile din impozitul pe venit sunt împărțite între nivelurile administrației locale după o formulă clară:
- 63% merg la comune, orașe și municipii;
- 15% la consiliile județene;
- 6% la fonduri gestionate de consiliile județene;
- 14% intră într-un mecanism de echilibrare la nivel național;
- 2% finanțează instituții de spectacole locale.
Formula arată că Guvernul încearcă să reducă diferențele dintre localitățile bogate și cele sărace, redistribuind o parte din veniturile fiscale.
Sprint final pentru PNRR și Fonduri Europene
O parte semnificativă din flexibilitatea bugetului este legată de fondurile europene și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Legea permite ordonatorilor de credite să mute bani între diferite capitole pentru a finanța proiecte europene și pentru a evita blocarea investițiilor.
În cazul proiectelor europene mai vechi, statul poate chiar acoperi din bugetul național unele cheltuieli neeligibile pentru a închide proiectele. Pentru PNRR, ministerele pot introduce proiecte care pot fi finalizate până la 31 august 2026, bugetul permițând realocări rapide pentru a evita pierderea banilor.
Sănătatea și Apărarea: Priorități strategice în 2026
În sistemul de sănătate, bugetul prevede că CNAS poate încheia contracte cost-volum pentru medicamente în limita a 8,75 miliarde lei. Acest mecanism este folosit pentru medicamente inovative sau tratamente scumpe și indică faptul că presiunea pe bugetul sănătății va rămâne ridicată.
Totodată, proiectul acordă Ministerului Apărării un regim mai flexibil pentru contracte multianuale și investiții, inclusiv pentru programe finanțate prin mecanisme internaționale precum Foreign Military Financing. În contextul geopolitic actual, cheltuielile de apărare rămân o prioritate strategică.
Buget 2026: Salvarea TAROM și mecanismele de control fiscal
Un articol distinct din proiectul de buget permite statului să aloce bani pentru majorarea capitalului companiei TAROM, astfel încât aceasta să își reducă datoriile și să își continue planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană.
Pentru a evita derapajele, legea introduce un mecanism de control riguros:
- Limite lunare: Ministerul Finanțelor va aproba lunar limitele de cheltuieli pentru ministere.
- Monitorizarea personalului: Instituțiile trebuie să transmită date detaliate despre numărul de posturi și salariile medii.
- Sancțiuni: Nerespectarea termenelor poate duce la blocarea imediată a finanțărilor.
Proiectul de buget pentru 2026 arată un stat prins între trei presiuni majore: deficitul public ridicat, nevoia de a menține cheltuieli sociale și obligația de a absorbi rapid fondurile europene. România intră în 2026 cu finanțe publice tensionate și cu o dependență tot mai mare de banii europeni pentru a susține investițiile.
