Judecătorii CCR au decis miercuri, după cinci amânări, că legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și care micșorează cuantumul pensiei de serviciu este constituțională. Acum, urmează ca proiectul propus de Guvernul Bolojan să meargă la președinte pentru promulgare. Potrivit surselor HotNews, legea a trecut cu 6 voturi la 3.
Pentru admiterea sesizării instanței supreme, deci pentru respingerea legii, au votat:
Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga. Cei trei au făcut parte din grupul care în decembrie au părăsit sala de ședințe și au blocat luarea unei decizii. Alături de ei s-a aflat atunci și Mihai Busuioc, care acum a votat în favoarea legii. Toți cei patru au fost numiți la CCR cu susținerea PSD.
CCR a decis soarta pensiilor speciale!
Într-o ședință începută la ora 11.30, judecătorii CCR au respins sesizarea de neconstituționalitate a Înaltei Curți și au decis că Legea privind pensiile speciale este constituțională.
Judecătorii care au votat pentru respingerea sesizării ICCJ, deci în favoarea legii:
Simina Tănăsescu, Mihai Busuioc, Dacian Cosmin Dragoș, Csaba Asztalos, Laura-Iuliana Scântei și Mihaela Ciochină.
La ultimul termen de la Curtea Constituțională, din 11 februarie, decizia a fost amânată pentru ca judecătorii să analizeze o solicitare venită cu o zi înainte de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța condusă de judecătoarea Lia Savonea a cerut ca proiectul de reformă să fie trimis pentru analiză la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. O cerere similară a fost depusă și de judecătorul constituțional Gheorghe Stan.
Până ca legea să intre în vigoare, mai trebuie să fie modificat termenul de aplicare a legii, care acum este 1 ianuarie 2026, dar, date fiind amânările CCR, acest lucru nu mai este posibil. După ce va fi modificat acest aspect, mai departe, legea trebuie să fie promulgată de președintele Nicușor Dan și apoi publicată în Monitorul Oficial.

Argumentele ÎCCJ: „Încălcare brutală a independenței justiției”
Proiectul de lege a fost atacat la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de judecătoarea Lia Savonea. La acel moment, ÎCCJ spunea că legea:
„Discriminează magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu, încalcă standardele internaționale, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului, încalcă de asemenea caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.”
ÎCCJ mai susține că legea „utilizează termeni neclari și prezintă lacune normative care o fac incompatibilă cu standardele de calitate și previzibilitate într-un stat de drept”.
Calendarul schimbărilor: Vârsta de pensionare și perioada de tranziție
Proiectul prevede că, odată ce intră în vigoare, începe perioada de tranziție de 15 ani până când magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani. Așadar, de la 1 ianuarie până la 31 decembrie 2026, magistrații vor putea să se pensioneze „după împlinirea vârstei de 49 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste”, arată proiectul de lege.
Ce mai prevede legea care modifică pensiile magistraților
Legea pentru care Ilie Bolojan și-a asumat a doua oară răspunderea în Parlament, în 2 decembrie, are o singură diferență majoră față de prima variantă, care a picat la CCR în luna octombrie. Față de prima variantă, legea prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10.
- Plafonarea pensiei: Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în prima formă propusă de Guvernul Bolojan.
- Baza de calcul: Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate.
- Penalizări pentru pensionare anticipată: Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut. Prima dată, premierul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe legea privind pensiile magistraților în 1 septembrie. În 20 octombrie, Curtea Constituțională a respins legea pe formă, argumentând că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii.








