Prosumatorii generează costuri suplimentare de dezechilibru între 200 și 372 lei/MWh. Fiecare consumator plătește, în medie, 16 lei/lună (200 lei/an) pentru a susține rețeaua prosumatorilor, scrie hotnews.ro
România a ajuns la 300.000 de prosumatori (3.400 MW), depășind ritmul unor piețe mature ca Germania.
Taxa ascunsă din factură: Cum subvenționezi prosumatorii fără să știi
Explozia numărului de prosumatori, care a ajuns în prezent la 300.000, a dus la creșterea energiei verzi din sistemul energetic, însă produce dezechilibre în rețea pe care le suportă toți ceilalți consumatori, spune Asociația Furnizorilor de Energie din România (AFEER).
Legislația din România prevede că prosumatorii cu capacități de până la 400 kW sunt scutiți de plata dezechilibrelor în rețea. Însă aceste facilități generează costuri de ordinul zecilor de milioane de euro pe an, spun furnizorii.
Fiecare MWh introdus de prosumatori în rețea generează furnizorilor costuri suplimentare între 200 și 372 de lei pe MWh, pe care, în final, aceștia le adaugă în facturile tuturor consumatorilor, se arată într-un studiu lansat luni de AFEER.

Calculul costului per consumator
Potrivit calculelor HotNews, acest lucru înseamnă că fiecare consumator contribuie, în medie, cu până la 200 de lei pe an pentru a susține producția introdusă în rețea de prosumatori, însemnând aproximativ 16 lei pe lună.
„Creșterea prețurilor la energie electrică a fost principalul factor economic al apariției și evoluției spectaculoase a prosumatorilor. Dar, potrivit studiului, dacă am raporta costurile suplimentare ale furnizorilor la cantitatea de energie electrică introdusă în rețea de către prosumatori s-ar obține costul adițional al fiecărui MWh produs de aceștia între 200 și 372 lei/MWh, cost care în final este susținut de consumatori”, a spus Laurențiu Urluescu, președintele AFEER.
Dilema morală: Cine plătește pentru beneficiile altora?
În opinia președintelui AFEER, nu este corect ca toți consumatorii din România să plătească pentru beneficiile pe care le primesc prosumatorii.
- „Am observat prosumatori care instalează capacități mult mai mari decât necesarul lor de consum, în timp ce aceste facilități au fost gândite pentru a încuraja consumul propriu.”
- „Vorbim de o socializare a costurilor, întrucât aceste costuri se împart în facturile emise pentru consumatori. Este o problemă de moralitate, pentru că prosumatorii sunt persoane cu venituri mai ridicate și nu este corect ca ei să se bucure de niște beneficii pe care le plătesc ceilalți”, a completat Urluescu.
Evoluția spectaculoasă a României în sectorul regenerabil
România a înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri ale numărului de prosumatori la nivel european. De la doar 303 prosumatori în 2019, s-a ajuns la aproape 300.000 la începutul anului 2026.
Capacitatea instalată a crescut de la mai puțin de 5 MW la aproximativ 3.400 MW, iar producția anuală generată a atins circa 4,5 TWh, reprezentând aproximativ 9% din producția totală de energie electrică a României. Cu rate medii anuale de creștere de peste 200% în perioada 2022–2024, România a depășit ritmul piețelor mature precum Germania, Spania sau Italia.
Avantaje și provocări tehnice
„Existența prosumatorilor pe piața internă de energie are multe efecte benefice. Prosumatorii contribuie la modernizarea sistemului energetic prin creșterea ponderii energiei regenerabile; potențialul de a participa la servicii de echilibrare prin agregare și stocare, accelerarea digitalizării și adoptării de tehnologii noi. Totuși, această evoluție impresionantă a perturbat semnificativ activitatea în sector”, mai spun reprezentanții furnizorilor de energie.
Schimbări legislative la orizont
Furnizorii susțin că este necesară o schimbare a reglementărilor. Deși AFEER nu a precizat concret schimbările propuse, Ministerul Energiei a făcut deja primul pas.
În urmă cu o lună, Ministerul Energiei a inițiat un proiect de modificare a legislației, care prevede că prosumatorii vor fi obligați să plătească dezechilibrele pe care le aduc sistemului energetic național.
Citește și: Bogdan Ivan: România, lider european în resurse critice








