În Oltenia, „Moșii de Iarnă”, reprezintă una dintre cele mai importante sărbători ale tradiției creștin-ortodoxe, dedicate pomenirii celor adormiți. În această zonă, piftiile sunt elementul central al pomenii. Nerespectarea consumului lor înainte de post este legată de superstiția „frigurilor” de vară, spun etnografii.
Tradiția Piftiilor în Oltenia, la Sâmbăta Morților
Sâmbăta Morților, Moșii de Iarnă, Moșii de Piftii sau Sâmbăta Piftiilor — oricum i-am spune, are aceeași semnificație: cei dragi duși dintre noi sunt pomeniți, iar pentru sufletul lor se împart bucate. Sărbătoarea cade anul acesta pe data de 14 februarie, marcând ultima zi de „dulce” înainte de Lăsatul Secului de carne.
Sâmbăta Morților este ultima sărbătoare când se pot împărți bucate „de dulce”, deoarece în 2026 se intră în Postul Paștelui la 15 februarie, iar Paștele va fi celebrat la 12 aprilie.
Moşii de iarnă deschid seria celor şapte sâmbete ale morţilor, care se va încheia cu Sâmbăta lui Lazăr.
Ce trebuie să duci la biserică?
Tradiția spune că se duc la biserică, pentru a fi slujite de preoți, următoarele:
- Colivă și colac;
- O sticlă cu vin;
- Pomelnicul cu numele celor plecați;
- Lumânări (lumina reprezentând sufletul celor adormiți).
În funcție de posibilități, se pot adăuga pachete cu plăcinte, brânzeturi, sarmale sau fructe.
Specificul zonei Oltenia: „Moșii de Piftii”
În Oltenia, de Moșii de Iarnă poți împărți multe, însă nu trebuie să lipsească piftiile. Din datinile transmise generație de generație, se știe că sufletele morților vin în această zi pe pământ, iar credincioșii dau de pomană mâncare gătită pentru liniștirea lor.
„Este o tradiție care are legătură cu cultul morților. Cu această ocazie se împart piftii în vase noi. Pentru asta, se opresc de la porc picior, căpățână, urechi, special pentru Moșii de Iarnă“, spune etnograful Claudia Balaș, din cadrul Muzeului Județean Olt, potrivit adevarul.ro
Superstiția „frigurilor” și pregătirea rețetei
Credința populară spune că răciturile trebuie mâncate în aceste două zile. Dacă treci în post și încă mai consumi piftie, riști să te îmbolnăvești de „friguri” în miezul verii – de unde și zicala „să tremuri ca piftia”.
Oltencele nu apelează niciodată la gelatina din comerț. Piftia trebuie să fie clară, fără grăsime deasupra și fermă. Claudia Balaș explică procesul:
„Se folosește carne macră, dar pentru a se lega piftiile, se folosesc urechi, căpățâna de porc, genunchi. Se spală foarte bine și se pun la fiert la foc mic, câteva ore. Legumele (ceapa, țelina, păstârnacul) se scot când au fiert pentru a nu tulbura zeama”, mai spune etnograful Claudia Balaș
Semnificația spirituală a pomenei
Dincolo de tradițiile culinare, pomana este un act de iubire și recunoștință.
„Pomana nu este destinată doar rudelor apropiate, ci și persoanelor nevoiașe, transformând gestul într-un act colectiv de solidaritate. Când sunt înmânate darurile, se rostesc formulele „Dumnezeu să-l ierte!” și răspunsul „Să fie primit!”, subliniind astfel legătura dintre lumea celor vii și cea a celor adormiți”, a explicat Părintele Cătălin Ștefan, pentru Digi24.ro
”„Un aspect esențial al tradiției Moșilor de Iarnă îl reprezintă modul în care sunt împărțite darurile de pomană. Vasele dăruite trebuie să fie noi, curate, nefolosite, deoarece gestul simbolizează respectul față de cei adormiți și păstrarea amintirii celor care au plecat dintre noi.
Pachetele includ și tacâmuri, cuțit, lingură, furculiță și un pahar/cană, astfel încât darurile să poată fi folosite ulterior de cei care le primesc. Prin acest gest, credincioșii îmbină simbolismul spiritual al pomenilor cu un act practic de milostenie, oferind darurile cu respect și grijă”, adaugă preotul.
Obiceiuri și interdicții: Ce nu ai voie să faci
De Sâmbăta Morților nu se lucrează și nu se spală. Femeile care încalcă această tradiție sunt pedepsite, conform superstițiilor, să tremure ca piftia.
De asemenea, este ultima zi din iarnă în care se mai consumă acest preparat; a doua zi, la Lăsata Secului, este permis doar consumul de ouă, lactate și brânză.
Citește și: Făurar: Obiceiuri și superstiții în satele din Oltenia
