Făurar: Obiceiuri și superstiții în satele din Oltenia

Delia Pătru
Făurar: Obiceiuri și superstiții în satele din Oltenia. Foto: Muzeul Olteniei
Făurar: Obiceiuri și superstiții în satele din Oltenia. Foto: Muzeul Olteniei

Obiceiuri și superstiții vechi, specifice lunii februarie, sunt scoase la lumină în tradițiile populare românești. Numită în popor Făurar, această lună marchează trecerea de la iarnă la primăvară și este plină de datini legate de începutul unui nou ciclu agrar.

Făurar: Obiceiuri și superstiții în satele din Oltenia. Foto: Muzeul Olteniei
Făurar Obiceiuri și superstiții în satele din Oltenia Foto Muzeul Olteniei

Obiceiuri și superstiții străvechi din Oltenia

Luna februarie marchează, în tradiția românească, trecerea de la iarnă la primăvară, fiind o perioadă care abundă în datini și obiceiuri. Ea debutează cu tradițiile Sfântului Trifon sau Anul Nou Viticol (1 februarie) și ține până la Dragobete (24 februarie), potrivit muzeografului Dr. Liviu Olteanu, de la Muzeul Olteniei.

”Luna Februarie, numită în tradiția populară și Făurar, care vine de la Faur, adică timpul când se ascuțeau uneltele pentru sezonul agrar, este luna tradițiilor legate de ciclul sfârșit-început. Bătrânii spun că februarie a fost întotdeauna o lună capricioasă și răutăcioasă, asta pentru că i-au fost repartizate cele mai puține zile.”

Gurbanul Viilor: Ritualul de început de februarie

Un obicei străvechi practicat în dimineața zilei de 1 februarie este Gurbanul Viilor, un ritual apotropaic. Bărbații merg la vie, taie câteva joarde și se încing cu ele la brâu, făcându-și cununi.

Focul și protecția livezilor

Această sărbătoare implică și aprinderea rugilor pe dealurile cu pomi, existând credința că focul rugilor va proteja livezile de dăunători. Conform tradiției, cine vrea să lucreze în această zi trebuie, înainte de toate, să dea de pomană zilei.

Ritualuri pentru prosperitatea gospodăriei

Femeile obișnuiesc să facă turte de mălai pe care le împart la mușuroiul furnicilor, rostind descântecul: ”Cum se înmulțesc furnicile în mușuroi, așa să se înmulțească găinile în cuibar.”

Obiceiuri specifice în satele oltenești

În nord-vestul județului Dolj, cu ani în urmă, bătrânele făceau un colăcel pe care îl coceau înainte de răsăritul soarelui. Acesta era rupt în patru bucăți care se aruncau în „cele patru vânturi”, mai spune Dr. Liviu Olteanu, muzeograf secția de Etnografie, Muzeul Olteniei.

Pentru paza vieții și a gospodăriilor, se stropesc cu apă sfințită grădinile și animalele. Aceasta este, de asemenea, o zi de odihnă pentru animale: boii nu se înjugă la car.

Sfântul Haralambie și semnele vremii

Ziua de 10 februarie este marcată de cinstirea Sfântului Haralambie, o sărbătoare care se ține cu sfințenie pentru ca oamenii să aibă parte tot anul de cai buni și sănătoși.

Atenție la prognoza populară: Dacă în această zi va ploua, atunci precipitațiile vor continua încă patruzeci de zile.

Citește și: Charlie Ottley promovează România pe 3 continente

author avatar
Delia Pătru
Delia Pătru s-a dedicat jurnalismului de aproape 18 ani. Dacă primii ani au format-o in presa scrisa, ultimii 8 ani, în rolul de editor online la Jurnalul Olteniei, au învățat-o cum să aducă știrea mai aproape de oameni, în timp real. Crede cu tărie că, indiferent de suportul pe care citim, hârtie sau ecran, calitatea informației rămâne principală.
Distribuie acest articol