Stresul se reflectă pe față, afectând pielea printr-o serie de procese biologice complexe. Hormonii stresului, precum cortizolul, adrenalina și noradrenalina declanșează o serie de reacții care perturbă metabolismul cutanat. Și, astfel, apar probleme precum acneea, pielea uscată și ridurile.
Stresul afectează tenul: Mitul „Cortisol Face”
„Cortisol face“, o expresie care a făcut milioane de vizualizări pe TikTok, nu este întru totul explicabilă medical – doar persoanele cu sindrom Cushing pot manifesta simptomele promovate în social media ca fiind un efect al nivelului crescut de cortizol pe fond de stres.
Totuși, este adevărat că un exces de hormoni ai stresului în corp poate afecta aspectul tenului, scrie smartliving.ro
„Cei mai cunoscuți hormoni de stres, precum cortizolul, adrenalina și noradrenalina, au un impact profund asupra pielii, influențând negativ metabolismul cutanat încă de la nivel celular”, spune conf. dr. Alice Brînzea, medic specialist în Dermatovenerologie și Geriatrie-Gerontologie.
Creșterea nivelului de cortizol, de exemplu, stimulează producția de sebum, potrivit unui studiu din 2024, înfundând porii și ducând la apariția sau agravarea acneei.
În plus, stresul menține un nivel ridicat de inflamație în organism, afectând în mod negativ afecțiuni cronice precum eczema, psoriazisul și rozaceea. De asemenea, pielea devine mai vulnerabilă la deshidratare și pare ternă și lipsită de vitalitate.
Impactul asupra zonei ochilor și pigmentării
Dermatologii spun că, în perioadele de stres, cearcănele și edemele pleoapelor devin mai vizibile. Pielea începe să piardă colagen și elastină, accelerând astfel îmbătrânirea prematură și formarea ridurilor.
În final, hormonii de stres pot influența și pigmentarea pielii, cu apariția petelor maronii și agravarea melasmei.
„Cei mai cunoscuți hormoni de stres, precum cortizolul, adrenalina și noradrenalina, au un impact profund asupra pielii, influențând negativ metabolismul cutanat încă de la nivel celular”, mai spune Alice Brînzea, medic specialist în Dermatovenerologie și Geriatrie-Gerontologie.
Acneea și stresul cronic: o legătură demonstrată
Unul dintre cele mai frecvente moduri în care stresul își face simțită prezența pe față este prin apariția sau agravarea acneei.
„Creșterea producției de cortizol în situații de stres declanșează o creștere a producției de sebum de către glandele sebacee”, explică medicul dermatolog.
Cortizolul este responsabil pentru stimularea excesivă a acestor glande, consecința fiind înfundarea porilor și formarea leziunilor acneice.
Un studiu realizat în Coreea de Sud în 2011 pe 1.236 de persoane a identificat stresul, alături de lipsa somnului și consumul de alcool, ca fiind cauze principale ale agravării acneei.
Afecțiuni care „explodează” sub presiune: Eczema și Psoriazisul
Stresul poate fi și un declanșator major al inflamației cronice.
„Stresul induce și întreține un status inflamator în organism, care se reflectă inclusiv la nivelul pielii prin inflamație cronică“, spune conf. dr. Alice Brînzea.
Acest lucru înseamnă că afecțiuni precum eczema, psoriazisul sau rozaceea pot fi exacerbate în momente de stres intens.
Mai mult, stresul slăbește sistemul imunitar, permițând bacteriilor precum Demodex folliculorum să se multiplice în exces. Inclusiv stresul prenatal poate declanșa un fenotip de eczemă la nou-născuți, conform unui studiu din august 2025.
Deshidratarea și bariera cutanată
„Cortizolul alterează keratinocitele, celulele din stratul exterior al pielii, ceea ce conduce la pierderea capacității pielii de a reține apă“, afirmă medicul.
Această deshidratare se manifestă prin piele uscată, ternă și sensibilă. În perioadele tensionate, chiar și factorii externi minori pot provoca iritații severe.
Stresul și ridurile
Deși îmbătrânirea este naturală, stresul accelerează procesul. Cortizolul descompune colagenul și elastina.
O cercetare din ianuarie 2025 (Journal of Cosmetic Dermatology) a demonstrat că persoanele stresate au o capacitate antioxidantă redusă și un microrelief al pielii mai vizibil cu 33% față de restul populației.
Petele pigmentare și reacțiile alergice
Stresul afectează și activitatea melanocitelor, ducând la apariția petelor maronii (melasma). De asemenea, acesta stimulează mastocitele să elibereze histamină.
„Hormonii de stres stimulează mastocitele, celule din piele care eliberează histamină, declanșând astfel reacții alergice, urticarie sau prurit.“ – Conf. Dr. Alice Brînzea.
Recomandările dermatologului pentru o rutină anti-stres
„Fiecare organism răspunde diferit la perioadele de stres intens. Rutina zilnică ar trebui adaptată în aceste perioade”, recomandă dr. Alice Brînzea.
Măsuri esențiale:
- Protecție Solară: Aplicarea SPF 50+ la fiecare două ore.
- Nutriție: Alimente bogate în antioxidanți și suplimente cu colagen, Vitamina D, C și Zinc.
- Îngrijire topică: Produse de curățare cu microexfoliere și serumuri adaptate (antioxidanți, biorevitalizanți).
- Proceduri în cabinet: Microdermabraziune, peelinguri, microneedling și mezoterapie pentru stimularea colagenului.
- Stil de viață: Hidratare adecvată și tehnici de relaxare.
Citește și: Somnul, dieta sau mișcarea? Ce îți prelungește viața?
