Cobza, instrumentul cu cea mai lungă tradiție la petrecerile pe teritoriul țării noastre, a intrat în patrimoniul UNESCO. Recunoașterea a venit după aproape trei ani de efort comun al României și Republicii Moldova.
În plus, succesul inițiativei a venit și cu un bonus: au apărut noi comunități de cobzari, scrie digi24.ro
Cobza a intrat în patrimoniul UNESCO
Recunoașterea ca element al Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității validează valoarea muzicală și meșteșugărească a instrumentului, păstrată de secole în comunitățile tradiționale.
Pentru ca o tradiție să fie recunoscută, trebuie să fie transmisă din generație în generație și menținută vie de o comunitate activă.
Instrumentul cu cea mai lungă tradiție din România
Bogdan Simion este unul dintre ultimii cântăreți la cobză din România. A crescut într-o familie în care muzica era parte din univers.
Este îndrăgostit din copilărie de acest instrument străvechi. A început să cânte la 5 ani, iar acum urcă permanent pe marile scene din țară cu instrumentul care l-a consacrat: cobza.
„Am început să mă plimb prin țară și să caut fiecare cobzar în viață și să aspir tot ce pot de la niște oameni deosebit de simpli.
Cobza e ca un ghimpe, n-are nevoie de îngrășăminte, de apă. E foarte greu să o controlezi, e foarte greu să scoată ‘floarea’ aia pe care ți-o dorești”, spune Bogdan Simion, artist la cobză.
Instrumentul prinde viață în mâinile lui. Dar are și o mare temere: că pe viitor nu va mai avea cine să ducă această tradiție.
„Este un capăt de drum, e un tip de cultură care dispare. Dintr-odată mă aflu pe o listă scurtă: eu cu 40-50 de persoane care facem o chestie unică. Ce fac eu de când eram copil e parte din patrimoniul UNESCO”, mai spune Bogdan Simion.
În ultimul an și jumătate, în Iasi, a apărut o comunitate nouă de cobzari, ca parte a efortului de a introduce cobza în patrimoniul UNESCO.
Eugenia Stan a învățat să cânte la cobză la 75 de ani.
„Neavând noțiuni de muzică, necântând la alt instrument, a părut greu. M-am îndrăgostit de ea . Multe cântece pot fi cântate în spiritul lor popular, ajutându-ne de cobză”, mărturisește Eugenia Stan.
„Este un instrument care merită salvat, este un instrument care până acum 3 ani, să spunem, avea o reprezentare foarte slabă, cel puțin în zona noastră”, povestește Ozana Dram, directorul Centrului Județean al Culturii Tradiționale Iași.
Instrumentul– simbol al identității muzicale românești
Experţii UNESCO se vor reuni în perioada 8-13 decembrie, în India, în cadrul celei de-a 20-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
În cadrul evenimentului vor fi analizate 66 de tradiţii şi meşteşuguri propuse spre includere în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanităţii.
Cobza românească, prin sunetul său distinct și tehnicile tradiționale de interpretare, devine un emblem al patrimoniului cultural românesc.
Includerea sa în patrimoniul UNESCO ar însemna recunoașterea internațională a valorii artistice și istorice a acestei arte autentice.
Citește și: Cobza românească, aproape de Patrimoniul UNESCO
