Liderul AUR, George Simion, l-a criticat, duminică, pe președintele Nicușor Dan, după ce acesta a participat la lansarea candidaturii lui Cătălin Drulă la Primăria Capitalei. ”În alte vremuri, Nicușor Dan ar fi fost imediat suspendat“, a spus Simion.
Printr-un comunicat de presă, Simion a transmis că, participarea preşedintelui este un gest ”total imoral, total neconstituţional, total în afara fişei postului său”.
”În timp ce noi suntem aici, în Teleorman, Nicușor Dan participă la evenimentul unui partid politic, susținând un candidat în campania electorală de la București, ceea ce este total imoral, total neconstituțional, total în afara fișei postului său. Aceasta ar fi fost de neconceput în alte vremuri, în care un asemenea gest ar fi provocat imediat suspendarea“’”, a declarat George Simion la Alexandria, unde a participat la Conferința județeană pentru alegerea conducerii filialei AUR Teleorman, scrie Agerpres.
Simion a criticat și guvernarea actuală, afirmând că partidele aflate la putere s-au ridicat ‘pe hoție, minciună și manipulare’.
”Ei s-au ridicat pe hoție, pe minciună și prin manipulare. În timp ce noi vorbeam cu poporul, ei vorbeau cu Ursula și cu Macron. PSD este la guvernare cu USR, nu cu AUR. Nu vom putea construi nimic dacă nu vom curăța mizeria de la vârful statului. (…) România își construiește propriul drum și îi chemăm pe toți românii să vină alături de noi. Această țară nu se mai salvează din Parlament, ci din fiecare județ, din fiecare casă, din fiecare inimă care crede în ea”, a spus George Simion.
Nu este prima dată când liderul AUR vorbeşte despre suspendarea preşedintelui.
În urmă cu aproximativ două luni, vicepreședintele partidului, Adrian Axinia, anunța că dacă Nicușor Dan nu convoacă referendum privind participarea României la o eventuală misiune de menținere a păcii în Ucraina, AUR va declanșa strângerea de semnături necesare suspendării din funcție.
Și alți președinți au participat la evenimente de partid
Nicuşor Dan a participat, duminică, la lansarea candidaturii lui Cătălin Drulă pentru Primăria Bucureşti şi a precizat că a făcut-o la invitaţia USR Bucureşti, cu care a colaborat ani de zile, şi pentru a spune lucrurile pe care le consideră el importante pentru Capitală, având în vedere că a câştigat de două ori alegerile pentru Primăria Generală.
Nu este primul președinte care participă la un eveniment de partid în timpul mandatului. Klaus Iohannis a luat parte la Congresul PNL din 2021, Traian Băsescu a fost la Congresul PDL din 2013, iar Ion Iliescu a fost apropiat de PDSR/PSD, scrie hotnews.ro
Nici Iohannis și nici Băsescu nu au mers la lansarea unor candidaturi la Primăria Capitalei. În martie 2005, la lansarea candidaturii lui Adriean Videanu la Primăria Capitalei, Băsescu – care făcuse parte din același partid, PD – a absentat.
„El nu este prezent fizic aici, pentru că respectă Constituția și legile țării, dar fiți sigur că este cu spiritul alaturi de noi”, declara atunci Ludovic Orban, directorul de campanie al lui Videanu.
Constituția îi interzice președintelui în funcție să facă parte dintr-un partid politic, însă nu există nicio prevedere privind susținerea sau participarea la congresele sau adunările unor partide politice.
AUR, SOS și POT nu au suficiente semnături pentru a declanșa suspendarea
Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie la solicitarea a o treime din numărul total al parlamentarilor şi cu votul majorităţii aleşilor din Legislativ. Dacă trece de votul Parlamentului, în cel mult 30 de zile se organizează referendumul de demitere din funcţie a şefului statului, potrivit Constituției. AUR, SOS și POT au împreună 130 de voturi, cu 24 mai puține decât minimum necesar pentru declanșarea procedurii de suspendare. Actualul Parlament are 464 de membri, iar o treime înseamnă 154.
Configurația grupurilor parlamentare arată în felul următor:
PSD – 131 (93 deputați și 38 de senatori);
AUR – 89 (61 de deputați și 28 de senatori);
PNL – 72 (50 de deputați și 22 de senatori);
USR – 59 (40 de deputați și 19 senatori);
SOS Romania și POT – 41 (30 de deputați și 11 senatori)
UDMR – 32 (22 de deputați și 10 senatori);
Minorități – 17 deputați
Neafiliați – 23 (17 deputați și 6 senatori)
