Premierul Ilie Bolojan a spus că anunțul privind retragerea unor trupe americane de la baza Mihail Kogălniceanu a fost amânat timp de două zile de către autoritățile de la București întrucât s-a convenit cu partea americană pentru ca aceasta să facă prima dată anunțul în cadrul unei informări în Comisia de apărare a Camerei Reprezentanților, scrie hotnews.ro
O informație care „a transpirat” prea devreme
Ilie Bolojan a precizat că știa de luni că Statele Unite vor retrage o parte din militarii staționați în România.
„Această decizie a fost anunțată inițial, fără să se știe. Luni am fost notificați prin atașatul militar al ambasadei noastre care a fost chemat la Pentagon”, a spus Bolojan, joi, la Antena 1.
De asemenea, o notificare similară a primit și ambasadorul României la NATO din partea omologului său american.
„Practic, această decizie a fost anunţată în general, că se va face o reducere a acestor trupe în Europa, fără să se specifice de unde, ce şi cum. Luni, am fost notificaţi prin ataşatul militar de la Ambasada din Washington care a fost invitat la Pentagon şi a fost anunţat. De asemenea, ambasadorul nostru la NATO a fost informat de ambasadorul american cu privire la aceste lucruri şi am fost informaţi, practic, cu două zile înainte, pentru că s-a considerat că în momentul în care miercuri se va face o informare în comisiile din Camera Reprezentanţilor, pe partea de apărare, există posibilitatea să transpire aceste informaţii. Şi atunci, Ministerul Apărării a pregătit o conferinţă de presă pentru miercuri, în aşa fel încât să anunţe aceste lucruri. Dar au transpirat, să spunem datele, cu o seară înainte, şi au apărut aceste lucruri”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Astfel, s-a convenit că anunțul oficial al autorităților române să nu fie făcut înainte de miercuri, zi în care guvernul american urma să trimită o informare către Camera Reprezentanților. Era deja pregătită o conferință de presă la Ministerul Apărării de la București, însă informația „a transpirat” cu o zi mai devreme, fiind publicată în presa ucraineană.
Premierul a subliniat că era o rotaţie şi n-au mai venit practic rotaţiile, dar trupele aliaţilor noştri, ale partenerilor din NATO, ale statelor alte, sunt în România, iar bazele militare sunt active şi toate garanţiile de securitate care sunt şi au fost date României, sunt în picioare.
Prezența NATO în România: Ce trupe și sisteme militare rămân
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a susținut o declarație de presă în care a spus că vor fi sistate rotirile de trupe în cadrul unei brigăzi americane.
„Nu se vorbește despre o retragere a forțelor americane, ci de sistarea rotirii unei brigăzi care deținea elemente în mai multe state NATO: Ungaria, Slovacia, Bulgaria, România. Vor rămâne în continuare aproximativ 1.000 de soldați americani în România, contribuind la descurajarea oricăror amenințări și reprezentând o continuare a angajamentului SUA pentru securitatea regională. Capacitățile strategice rămân neschimbate în România”, a declarat Moșteanu, într-o conferință de presă.
Potrivit surselor HotNews.ro, decizia de acum practic înseamnă revenirea la nivelul de prezență americană rotațional de dinaintea războiului din Ucraina, adică înainte de 2022. Astfel, vor rămâne aproximativ 7-800 de militari la Baza Mihail Kogălniceanu, circa 200 la Deveselu unde operează scutul antirachetă Aegis Ashore și peste 100 la Câmpia Turzii.
Față de momentul 2022, când s-a decis suplimentarea rotaționalei cu SUA, în România s-a stabilit un Grup de Luptă NATO condus de Franța și care cuprinde 1100 de oameni, cu posibilitatea ridicării la nivel de brigadă la nevoie, in timp scurt – adică de la 3.000 la 5.000 de militari.
