Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a precizat că decizia de a nu doborî drona care a intrat sâmbătă în spațiul aerian al României a fost luată de piloți, în urma evaluării riscurilor din zonă. Piloții primiseră deja permisiunea de a doborî aeronava, însă faptul că drona zbura la altitudine redusă amplifica riscul ca muniția să lovească și la nivelul solului, scrie hotnews.ro
- Piloții de F-16 aveau autorizarea de a trage asupra dronei rusești, dar au decis să nu o doboare
- Ambasadorul rus, chemat să dea explicații
- O dronă rusească Geran a pătruns pe 13 septembrie 2025 în spațiul aerian al României
- MApN: Fragmente de drone folosite de Rusia în războiul din Ucraina, identificate pe teritoriul Românie
Piloții de F-16 aveau autorizarea de a trage asupra dronei rusești, dar au decis să nu o doboare
„Am discutat cu toți cei implicați, inclusiv cu unul dintre piloți. Piloții au avut aprobarea pentru a doborî ținta. Avem un cadru legal pentru a putea doborî dronele promulgat de președinte pe 19 mai (…) La o lună după ce am devenit ministru, am semnat un ordin de ministru prin care am stabilit că comanda de doborâre poate fi luată de comandantul operațiunii”, a precizat Ionuț Moșteanu, la Digi24.
Un aparat de zbor fără pilot a intrat, sâmbătă, în spațiul nostru aerian timp de aproape o oră. Patru avioane de luptă F 16 au urmărit ținta și au primit aprobarea să o elimine.
Astel, cadru legal pentru asemenea situații este bine stabilit, urmând să se detalieze în CSAT doar procedurile legate de doborârea avioanelor cu pilot.
„Legea veche spune că ministrul dă aprobarea pentru doborârea unor avioane cu pilot. Are o logică cumva pentru că pleacă de la 9/11, când s-a pus problema doborârii unor avioane civile care nu mai răspundeau”, a explicat Moșteanu.
În acest cadru, piloții celor două avioane F-16 care au decolat pentru interceptarea dronei aveau permisiunea să distrugă drona, dar decizia a rămas la latitudinea lor.
„Piloții au avut contact intermitent, au zărit-o, dar când au avut contact direct, au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu o doboare. Am încredere în maturitatea lor”, a spus ministrul Apărării. Acesta a explicat că un glonte de calibrul 20 mm tras de mitraliera de pe avionul F-16 poate parcurge o distanță de 5 km, iar drona zbura la altitudine mică, situație în care exista riscul ca gloanțele să ajungă la sol cu viteză mare.
Ionuț Moșteanu a precizat că autoritățile vor continua să emite alerte pentru populația din zonă, de fiecare dată când vor avea loc atacuri asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.
„Este important să fie date mesajele RO-Alert. Asta este realitatea: avem război la graniță și, din păcate, cei din Tulcea sunt martori ai războiului „de la balcon”, ca să zic așa. Avem și artilerie anti-aeriană la sol. E o zonă în care avem provocări în fiecare săptămână”, a explicat ministrul.
Ambasadorul rus, chemat să dea explicații
Ambasadorul Rusiei la Bucureşti a fost convocat, pentru a doua oară în ultimele patru zile, duminică seară, la Ministerul Afacerilor Externe, pentru a da explicații după pătrunderea dronei rusești în spațiul aerian al României, sâmbătă.
Prima dată a fost convocat pe 11 septembrie, după ce 19 drone din Belarus au violat spaţiul aerian al Poloniei.
O dronă rusească Geran a pătruns pe 13 septembrie 2025 în spațiul aerian al României
O dronă Geran folosită de Federația Rusă în atacurile asupra Ucrainei a pătruns, sâmbătă, în spațiul aerian al României și a fost interceptată de două aeronave F-16 aflate în misiune de patrulare în nordul Dobrogei, se arată într-un comunicat emis duminică de Ministerul Apărării Naționale (MApN).
Alerta a fost dată în jurul orei 18:00 când radarele au detectat mai multe drone ruseşti care se apropiau de teritoriul nostru. Una din ele a intrat 10 kilometri în spaţiul aerian românesc. A survolat nordul judeţului Tulcea, pe la Chilia Veche aproximativ 50 de minute. La un moment dat, a dispărut la granţia cu Ucraina, în zona Padina. Armata a căutat-o, duminică, fără să găsească, însă, vreo urmă că s-ar fi prăbuşit.
”O dronă Geran folosită de Federația Rusă în atacurile asupra Ucrainei a pătruns în spațiul aerian al României sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18.05 și a fost interceptată de două aeronave de luptă F-16, care executau o misiune de patrulare aeriană în nordul Dobrogei.
Drona a orbitat pentru aproximativ 50 de minute, de la NE de Chilia Veche spre SV de Izmail, și a părăsit spațiul aerian național în dreptul localității Pardina, îndreptându-se către Ucraina.
Aeronavele F-16 au avut contact intermitent cu ținta, vizual și radar, urmărind-o pe tot parcursul evoluției.
Piloții au primit autorizarea de a doborî ținta, însă în momentele în care au avut contact direct, au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul.
În sprijinul aeronavelor românești au venit și aliații germani dislocați la Mihail Kogălniceanu cu două aeronave Eurofighter Typhoon, care au monitorizat zona”, se arată în comunicatul AMpN.
MApN: Fragmente de drone folosite de Rusia în războiul din Ucraina, identificate pe teritoriul Românie
În mai mult de jumătate dintre atacurile cu drone ale Rusiei asupra Ucrainei în apropierea graniţei cu România, fragmente de drone au căzut pe teritoriul țării noastre, arată datele centralizate de Ministerul Apărării Naţionale (MApN), potrivit Agerpres.
Datele MApN arată că, din luna februarie 2022, când Rusia a declanşat invazia în Ucraina, în apropierea graniţelor României s-au înregistrat 52 de atacuri exclusiv pe teritoriul Ucrainei, în care au fost implicate drone ruseşti.
Dintre acestea, în 38 de situaţii, fragmente de drone au căzut pe teritoriul României, în zona Deltei Dunării. De asemenea, în 10 situaţii dronele ruseşti au pătruns în spaţiul aerian al României, ultimul incident având loc în acest weekendul trecut.
