Guvernul României a transmis o analiză care arată câte posturi ar urma să fie desfiinţate din fiecare judeţ şi din fiecare localitate a ţării, dacă pachetul privind reforma administraţiei publice ar fi aprobată.
Cel mai mare număr absolut de concedieri se va înregistra în Dolj, însă procentual cea mai mare presiune cade pe Mehedinți și Vâlcea. La nivel local, cele mai afectate vor fi municipiile reședință de județ și orașele mari, unde concentrarea personalului este mai ridicată.
Pe primul loc se află județul Dolj, unde este prevăzută reducerea a 423 de posturi, ceea ce înseamnă aproximativ 10% din totalul actual al posturilor ocupate. Este județul care ar fi cel mai afectat dintre cele cinci din Oltenia, potrivit datelor puse la dispoziţie de Guvernul României.
Pe locul al doilea se află Oltul, unde vor dispărea 184 de posturi, reprezentând 7% din total. Deși procentual reducerea pare mai mică, numărul absolut de posturi pierdute plasează județul în topul celor afectate.
Pe locul al treilea urmează Vâlcea, cu 189 de posturi ce vor fi tăiate, echivalentul a 13% din personalul actual.
Gorjul se situează pe locul al patrulea, cu 319 concedieri, reprezentând 12% din totalul forței de muncă din sectorul vizat.
Pe ultimul loc, dar nu lipsit de importanță, se află Mehedințiul, cu 301 posturi reduse, ceea ce înseamnă 15% din total. Chiar dacă numărul absolut este mai mic decât în Dolj sau Gorj, procentul arată că Mehedințiul resimte una dintre cele mai mari presiuni.
Clasamentul localităților cele mai afectate
În județul Dolj, reducerea va afecta 62 de unități administrative teritoriale, adică 55% dintre UAT-uri. Municipiul Craiova și localitățile mari vor fi în mod evident cele mai expuse.
În județul Olt, 44 de localități vor pierde posturi, ceea ce reprezintă jumătate din totalul UAT-urilor. Printre cele mai afectate se numără Slatina și Caracal, unde reducerea personalului va fi vizibilă.
În Vâlcea, concedierile se vor resimți în 55 de localități, adică 62% dintre unități. Râmnicu Vâlcea și orașele din jur vor suporta cea mai mare parte a reducerilor.
În Gorj, 43 de UAT-uri, adică 61% din județ, vor fi nevoite să renunțe la personal. Municipiul Târgu Jiu și localitățile urbane din apropiere sunt în prim-planul restructurărilor.
În Mehedinți, 32 de localități, reprezentând 48% din total, vor pierde posturi. Drobeta-Turnu Severin va fi principalul pol afectat, urmat de comunele mari din județ.
Reacția primarului Craiovei la declarațiile premierului despre restructurarea administrației
Primarul municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, a reacționat după conferința de presă susținută de premierul Ilie Bolojan, în care s-au discutat datele referitoare la restructurările din administrația publică. Edilul spune că a fost confirmat ceea ce a semnalat anterior, și anume că cifrele prezentate în coaliție nu reflectau realitatea.
Potrivit acesteia, a fost demontată ideea că administrația locală ar avea cei mai mulți angajați dintre toate sectoarele bugetare.
„Se vorbea de peste 300.000, astăzi aflăm de la dl Bolojan că, efectiv angajați, sunt doar 129.000”, a precizat Vasilescu.
Ea a subliniat și faptul că există diferențe majore între primării, unele având servicii precum salubritate sau spații verzi gestionate direct, altele prin concesionare sau societăți proprii, ceea ce face ca o comparație uniformă să fie incorectă.
Primarul Craiovei a considerat însă „neadecvată” remarca potrivit căreia Oradea și Bihor ar fi aplicat „corect” regulile privind personalul, spre deosebire de alte unități administrative. Vasilescu a explicat că Oradea se află în categoria orașelor cu peste 200.000 de locuitori, alături de municipii precum Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Galați sau Craiova. Toate aceste localități aveau dreptul legal, după reducerea de 10% de anul trecut, la un maxim de 720 de posturi.
„Craiova, de exemplu, deși are dreptul la 720 angajați, are efectiv angajați 490, iar în organigramă 655 de posturi. Pe maxim nu s-au dus nici celelalte orașe din grupă”, a subliniat ea.
În opinia sa, nu pot fi puse pe același plan orașe precum Clujul sau Iașiul cu Oradea, având în vedere diferențele de populație și complexitatea serviciilor publice. Vasilescu a atras atenția și asupra problemelor de clasificare la nivelul comunelor, unde localități cu 3.001 de locuitori sunt tratate identic cu altele de 5.000, ceea ce, spune ea, generează comparații nedrepte și „desuete”.
Primarul a concluzionat că este necesară o reformă reală, dar bazată pe date exacte și pe criterii aplicabile.
„Vrem o administrație mai suplă, vrem ca doar angajații capabili să rămână în administrație, dar vrem să nu nedreptățim vreo entitate. Vom formula amendamente la pachet pentru tot ce am sesizat că este incorect acolo și așteptăm de la guvern calcule și date exacte”, a declarat Lia Olguța Vasilescu.
