În prezent, în România, jocurile de noroc reprezintă o industrie extrem de profitabilă și o adevărată sursă de venit atât pentru organizatorii fizici și online cât și pentru jucători. Prin taxe și impozite, jocurile de noroc contribuie la bugetul României cu aproximativ 600 de milioane Euro anual. Având în vedere că legislația țarii cu privire la jocurile de noroc continuă să fie ajustată și adaptată nevoilor și cerințelor românilor și ale Uniunii Europene chiar și în ziua de azi, navigarea ei poate fi, cel puțin la prima vedere, un proces destul de complicat. Acest articol vă ajută să explorați peisajul complicat al jocurilor de noroc online românești.
Un scurt istoric al reglementării jocurilor de noroc în România
Reglementarea jocurilor de noroc pe teritoriul țării noastre a început să prindă formă în 2009 când o ordonanță de urgență din partea Guvernului a impus legea 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc. Patru ani mai târziu, în 2013, drept urmare a legii respective, apare Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), o instituție a cărei funcție principală e să-i protejeze pe împătimiții jocurilor de noroc, și să-i ajute pe organizatori cu licențe pentru o funcționare legală și corectă.
Inițial, atenția ONJN a fost îndreptată doar spre organizatorii jocurilor de noroc fizici și participanții acestora. Chiar dacă în prezent, platformele și cazinourile cu activitate online sunt la fel de populare ca și cele terestre, acestea au funcționat liber până în 2016 când au fost luate în vizorul legislativ și au fost reglementate.
Scopul instituției ONJN
Considerate drept o oportunitate de câștig financiar rapid, jocurile de noroc sunt populare peste tot în lume. În România, 15% din populația adultă participă în mod activ la un joc de noroc. Conform unui raport produs de ONJN în 2021, în România se găsesc peste 13.000 de săli de jocuri, printre care aproape 12.000 sunt săli dedicate jocurilor de noroc specializate, 1.700 săli de pariuri, 11 saloane de poker, 7 săli de bingo și 3 cazinouri, toate fiind gestionate și monitorizate de ONJN.
Pe lângă gestionarea jocurilor de noroc, ONJN acordă autorizații de funcționare operatorilor locali tereștri și online unde își desfășoară jucătorii români activitatea. Oficiul se ocupă și de monitorizarea și reglementarea jocurilor de noroc, de implementarea principiilor jocului responsabil, de protecția jucătorului împotriva activităților criminale în domeniul jocurilor de noroc cum ar fi frauda, furtul de identitate, și spălarea de bani.
ONJN se ocupă și de impozitarea organizațiilor jocurilor de noroc. Atunci când un sector este reglementat și intră în legislația statului, el trebuie să contribuie la bugetul acestuia prin plata taxelor. Companiile trebuie să-și desfășoare activitatea în mod transparent și legal și sunt nevoite să plătească anumite taxe.
Acestea includ o taxă de licență, o taxă anuală de autorizație și o taxă lunară pentru venitul provenit din depunerile jucătorilor. Și mai mult, companiile care sunt active la nivel fizic, trebuie să plătească o taxă de licență pentru fiecare aparat și joc deținut în cadrul locațiilor lor. Jucătorii, la rândul lor, trebuie să platească o taxă pentru sumele câștigate la jocurile de noroc.
Câteva legi și reguli despre jocurile de noroc din România
Recent, în 2023 și respectiv 2024, câteva ordonanțe de urgență au impus noi legi cu privire la jocurile de noroc. Acestea decretează interzicerea consumului de alcool în locațiile terestre,interzicerea angajaților ONJN și a organizațiilor jocurilor de noroc la participare, introducerea unui registru al persoanelor autoexcluse şi indezirabile care va trebui actualizat periodic, mutarea sălilor de jocuri spre periferie și interzicerea acestora în localități cu mai puțin de 15.000 de locuitori.
Și mai mult, pentru că jocurile de noroc au abilitatea de a crea dependență rapid și cu ușurință, promovarea lor trebuie făcută conform regulilor impuse de ONJN. Publicitatea și reclamele pot fi afișate în public dacă sunt poziționate strategic la cel puțin la 35 metri una de alta, iar cele electronice trebuie să respecte anumite condiții create special pentru protejarea minorilor.
Un alt aspect important al noii legislații a jocurilor de noroc este ca aceasta cere ca organizațiile și companiile care doresc licență de activitate pe teritoriul României să aibă sediul în Româniai sau într-un stat membru al Uniunii Europene. Această reglementare va ajuta ONJN să monitorizeze mai bine și mai sigur piața jocurilor de noroc adresate jucătorilor români. De asemenea, noile legi au dus la creșterea taxelor și impozitelor datorate statului român de către companiile organizatoare de jocuri de noroc atât la nivel terestru cât și în mediul online.
Concluzie
România are, în momentul de față, un set de legi și reguli puternice în legătură cu jocurile de noroc care ajută și protejează atât organizațiile și companiile cât și jucătorii. Industria jocurilor de noroc este în continuă creștere atât în țară cât și la nivel global, și pentru a ține pasul, legislația va continua și ea să fie ajustată și adaptată.
