Țările europene vor ca președintele american Donald Trump să trimită avioane de vânătoare F-35 în România ca parte a garanțiilor de securitate pentru Ucraina în cazul unui acord de pace cu Rusia, relatează The Times. Înalți șefi militari europeni discută despre desfășurarea acestor avioane de vânătoare în țara noastră, unde NATO construiește cea mai mare bază areriană din Europa, parte a eforturilor de descuraja Federația Rusă de la o nouă invazie, potrivit hotnews.ro
Luni, Trump a exclus trimiterea de trupe americane pe teren în Ucraina, dar a declarat că este dispus să ofere sprijin „aerian” ca parte a garanțiilor de securitate ale SUA.
În prezent, NATO își desfășoară misiunile de poliție aeriană deasupra Mării Negre de la baza aeriană Mihail Kogalniceanu din România, care a fost un hub important pentru forțele americane în timpul războiului din Irak și este cea mai probabilă locație pentru avioanele de luptă americane.
Dar pe lângă avioanele de vânătoare americane care să fie staționate în România, țările europene vor garanții privind utilizarea în continuare a sateliților americani pentru GPS și recunoaștere în Ucraina, scrie The Times.
Europenii doresc de asemenea un angajament din partea SUA de a furniza Ucrainei rachete de apărare aeriană Patriot și NASAMS pentru a intercepta atacurile rusești, precum și permisiunea de a zbura cu avioane spion deasupra Mării Negre.
RAF (Forțele aeriene britanice) a efectuat misiuni de recunoaștere cu avioane Rivet Joint încă din primele zile ale războiului, dar aceste aparate fabricate de Boeing necesită aprobarea americană pentru a zbura.
Ca parte a așa-numitei Coaliții de Voință (coaliția țărilor dispuse să ajute Ucraina în războiul declanșat de Rusia asupra sa), Marea Britanie s-a oferit să trimită avioane de vânătoare Typhoon în vestul Ucrainei și o brigadă de 3.000-5.000 de militari pentru a instrui armata ucraineană. Franța, Canada și Australia ar putea trimite, de asemenea, trupe în vestul Ucrainei.
Rusia se opune însă desfășurării oricăror trupe occidentale. Miercuri, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a susținut că Moscova și Beijingul ar trebui să aibă drept de veto asupra sprijinului militar occidental pentru Ucraina și a afirmat că discuțiile NATO despre la garanțiile de securitate sunt „un drum spre nicăieri”.
„Nu putem fi de acord cu faptul că acum se propune rezolvarea problemelor de securitate, de securitate colectivă, fără Federația Rusă. Acest lucru nu va funcționa”, a declarat el.
Lavrov a afirmat că garanțiile de securitate discutate între Rusia și Ucraina la Istanbul în 2022 sunt un „exemplu foarte bun” în legătură cu ceea ce ar aproba Kremlinul.
Conform acelor propuneri, cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU – China, Rusia, Statele Unite, Marea Britanie și Franța – ar avea fiecare drept de veto asupra oricărui sprijin militar acordat Ucrainei.
Miercuri, Lavrov a fost evaziv şi în privinţa unei întâlniri între Putin şi Zelenski, după ce Casa Albă declarase luni că o astfel de întâlnire ar trebui să aibă loc înainte ca Trump să se ofere să medieze în cadrul unui summit trilateral. Lavrov a menționat doar că Putin „ia în considerare ridicarea nivelului şefilor delegaţiilor” trimise la negocierile existente între cele două părţi.
Cele trei runde de negocieri de pace de la Istanbul din acest an au înregistrat progrese nesemnificative și au fost în mare parte tratate cu desconsiderare de către Kremlin. Principalul negociator rus la aceste discuții a fost Vladimir Medinski, un fost ministru al culturii.
