Având în vedere proiectul Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative, aflat în dezbatere publică, Pachetul 2 de reforme, IMM România formulează următoarele observații:
1, Nu susține mărirea capitalul social la 8.000 de lei pentru SRL-uri , prevăzut la art. VI din proiect.
Efectele imediate ale acestei măsuri sunt:
– accentuare sporului negativ pentru noi societăți înființate.
– afectarea gravă a microîntreprinderilor, și în special a start-up-urilor, care nu dețin resursele financiare pentru o astfel de majorare, rezultatul fiind dizolvarea acestora;
– doar persoanele care dispun de resurse financiare vor putea continua derularea unei afaceri în România, în condițiile existenței obligației ca la prima mențiune de modificare a actului constitutiv, dar nu mai târziu de 2 ani de la data intrării în vigoare a legii, să se majoreze capitalul social la 8.000 de lei.
Menționăm că la nivel european există țări care au reglementări referitoare la valoarea simbolică a capitalului social pentru SRL-uri, în scopul încurajării antreprenoriatului:
- Franța: capital social minim de 1 euro pentru SARL (Société à Responsabilité Limitée);
- Germania: capital social minim de 1 euro cu creștere progresivă pentru societățile UG (răspundere limitată);
- Regatul Unit: fără capital social minim pentru LLC (Limited Liability Corporation).
IMM România propune:
- introducerea a 3 praguri minime referitoare la valoarea capitalului social pentru SRL-uri, astfel:
- la înființare să rămână valorea de 1 leu, pentru încurajarea antreprenoriatului în rândul tinerilor și a întreprinzătorilor debutanți;
- la atingerea unei cifre de afaceri de 300.000 de lei/an, valoarea capitalul social să crească la 5.000 de lei;
- la depășirea unei cifre de afaceri de 500.000 de lei/an, valoarea capitalul social să crească la 8.000 de lei.
– introducerea unei perioade minime de 3 ani pentru societățile existente pentru îndeplinirea obligației de creștere a capitalului social;
– acordarea dreptului societăților de a subscrie noua valoare a capitalul social, fără vărsarea lui.
2. Solicită completarea art. III, pct. 1, din proiect, cu dispoziții privind o sumă minimă de plată pentru obligaţia de folosire a unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare și o perioadă de conformare.
Observații:
- Introducerea obligației de acceptare ca mijloc de plată a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii care facilitează acceptarea plăţilor electronice, in lipsa unei valori minime a tranzacției, duce la situația in care comisioanele bancare pentru bunurile cu valoare redusă, să reprezinte jumătatea sau chiar mai mult din valorea tranzacției (de ex. plata unei sume de 1 leu, la care se aplică comisioane bancare, sau o valoare fixă stabilită de bancă, duce antreprenorul în situația de a înregistra pierderi)
- Este necesară introducerea unei perioade de tranziție de minim 24 de luni pentru agenții economici de a se conforma acestei obligații.
3. Nu susține majorarea plafonului de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile din activități independente de la 60 la 90 salarii minime brute pe economie, începând cu 1 ianuarie 2026, prevăzut la art. XIV din proiect, pct. 20, privind modificarea Codului Fiscal.
Această modificare ar afecta în mod direct medicii de familie și alți furnizori de servicii medicale publice care funcționează ca persoane fizice autorizate (PFA) și care se află în relație contractuală cu CNAS.
Observații:
- Povară fiscală deja ridicată
Pe lângă impozitul pe venit (10%), furnizorii de servicii medicale publice plătesc CAS (25% până la plafon) și CASS (10% până la plafon). O majorare la 90 salarii minime ar însemna o creștere de 50% a contribuției maxime, nesustenabilă pentru cabinetele medicale.
- Venituri reglementate de stat
Tarifele serviciilor medicale decontate prin CNAS sunt stabilite prin contract-cadru și acte adiționale. Medicii nu pot ajusta veniturile în funcție de schimbările fiscale, spre deosebire de alte profesii liberale.
- Rolul public esențial al medicilor de familie
Medicina de familie asigură accesul populației la îngrijiri de bază, prevenție și monitorizarea bolilor cronice. Creșterea poverii fiscale riscă să descurajeze funcționarea cabinetelor și să amplifice criza de medici de familie.
- Principiul echității
Aplicarea uniformă a plafonului la toate activitățile independente ignoră particularitatea serviciilor medicale publice, care sunt de interes general și parte a sistemului public de sănătate.
Concluzie și solicitare:
Având în vedere cele de mai sus, solicităm menținerea plafonului actual de 60 salarii minime brute pe economie pentru calculul CASS aplicabil medicilor de familie și altor furnizori de servicii medicale publice aflați în contract cu CNAS.
4. Nu susține renunțarea la procedura simplificată de eșalonare a obligațiilor fiscale, în lipsa instituirii unui mecanism alternativ cu funcționalitate similară, prevăzut la art. XI din proiect.
Motive pentru respingerea renunțării la procedura simplificată de eșalonare:
- Eliminarea acestei proceduri riscă să genereze blocaje de lichiditate, să accentueze presiunea asupra fluxurilor financiare și să reducă capacitateaîntreprinderilor de a respecta obligațiile fiscale în perioade de volatilitate economică. În forma sa actuală, mecanismul simplificat a funcționat ca un instrument eficient de stabilizare: a redus costurile administrative, a limitat necesitatea executărilor silite și a oferit companiilor solvabile posibilitatea de a-și onora integral obligațiile fiscale printr-un cadru previzibil și rapid;
- În absența acestui instrument, întârzierile la plăți și la rambursările din proiecte pot genera efecte în lanț – de la amânarea plăților către furnizori și angajați până la blocarea investițiilor și creșterea riscului de insolvență. Situația este deosebit de critică în cazul proiectelor finanțate din fonduri europene, unde decalajele dintre depunerea documentației și efectuarea plăților creează presiuni semnificative asupra beneficiarilor privați;
- Subliniem faptul că eșalonarea nu echivalează cu anularea obligațiilor, ci cu o reprogramare responsabilă a termenelor de plată, cu dobânzi aferente și cu obligația fermă de respectare a graficului stabilit. Experiența demonstrează că această procedură asigură atât disciplina fiscală, cât și colectarea integrală a veniturilor bugetare, evitând litigii costisitoare și consumatoare de timp;
- Înlocuirea procedurii simplificate cu una greoaie, bazată pe garanții reale și formalități suplimentare, ar încetini procesul exact atunci când promptitudinea este vitală. Pentru companiile care depind de rambursări sau de contracte publice, asemenea constrângeri pot deveni un obstacol disproporționat, cu impact negativ asupra activității curente și a locurilor de muncă.
Concluzie și solicitare:
Având în vedere aceste argumente, vă solicităm menținerea și consolidarea unui mecanism rapid, digitalizat și accesibil de eșalonare fiscală, proporțional cu riscurile și adaptat realităților economice actuale. Un asemenea instrument ar proteja continuitatea activității IMM-urilor, ar asigura stabilitatea locurilor de muncă, ar sprijini absorbția fondurilor europene și ar consolida relația de încredere dintre stat și mediul de afaceri.
5. Nu susține conversia creanțelor acționarilor/asociaților în acțiuni/părți sociale, prin majorarea capitalului social (art.XXIV din proiect)
Observații:
- Modul de redactare a art. XXIV, privind modificarea Legii societăților nr. 31/1990, republicată, este deficitar vorbindu-se la pct. 3 de introducerea unui nou alineat, alin. (41), la art. 15324: ”conversia creanțelor acționarilor/asociaților în acțiuni/părți sociale, potrivit opțiunii societății, la expirarea acestui termen procedează la majorarea capitalului social prin conversia acestor creanțe, cu respectarea drepturilor celorlalți acționari/asociați, prevăzute la 216.”
-art. 15324, care se dorește a fi completat, se afla în cadrul Titlului III-Funcționarea societăților, cap. IV Societățile pe acțiuni, secțiune III, subsecțiunea III Dispoziţii comune pentru sistemul unitar şi sistemul dualist. În cadrul proiectului se vorbește de”asociați” și ”părți sociale”, noțiuni specifice societăților cu răspundere limitată, creându-se confuzie între S.A.-uri și SRL-uri,nefiind clar cui se adresează dispozițiile art. XXIV din proiect;
2. Prevederile propuse interzic dreptul acționarilor de a credita socitățile aflate în dificultate și duc la imposibilitatea recuperării împrumturilor acordate de acționari către societate aflată în dificultate;
- Nu este clar care este impactul aspura S.A.-urilor listate la bursă și cum are loc conversia creanțelor în acțiuni;
- Reamintim că o modalitate similară de conversie a creanțelor a mai fost încercată în anul 2019, renunțându-se la ea din cauza lipsei efectelor practice și problemelor pe care le-ar fi creat.
Concluzie și solicitare:
Având în vedere cele de mai sus, solicităm eliminarea art. XXIV din proiect.
