Pe 15 august, în calendarul ortodox este sărbătorită Adormirea Maicii Domnului, praznic denumit popular și Sfânta Maria Mare.
Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin-ortodox. În această zi cu profundă însemnătate religioasă, Biserica prăznuiește trecerea la cele veșnice a Maicii Domnului, iar pentru mulți români este și un prilej de bucurie, deoarece își serbează onomastica.
Se urează “La multi ani” pe 15 august?
Sunt persoane care susțin că pe data de 15 august nu se urează „la mulți ani” sărbătoriților care poartă numele Fecioarei Maria, deoarece praznicul Adormirea Maicii Domnului reprezintă momentul mutării Ei cu trupul în Cer.
„Este o sărbătoare de care trebuie să ne bucurăm în fiecare an cu sufletul deschis și multă iubire. Sunt milioane de români care își serbează onomastica pe data de 15 august, cu ocazia Adormirii Maicii Domnului, pentru că Maria este cel mai popular prenume din lume. Este ocazia perfecta să le urăm „la mulți ani”.
Ne bucurăm pentru faptul că Maica Domnului nu a murit, ci a fost mutată cu trupul la Cer. Este o bucurie și o minune reîntâlnirea dintre Fiul Hristos și Maica Domnului, mai ales că, pentru noi, oamenii, viața pe pământ este limitată. Petrecerea noastră pe pământ este o pregătire pentru viața cea veșnică la care Maica Domnului S-a mutat”, a spus Părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București, scrie digi24.ro
„Spunem la mulți ani tuturor celor pe care îi iubim cu fiecare ocazie, dar și pe data de 15 august”
Chiar dacă oamenii, atunci când aud denumirea sărbătorii, Adormirea Maicii Domnului, cred că este un eveniment trist, în esență, sărbătoarea este celebrată cu înțelepciune, iubire și milostenie pentru noi toți în întreaga lume. Este ziua în care sufletul și trupul Său este luat de Iisus, Fiul, și ridicat la Ceruri, iar pentru noi acest eveniment este o bucurie, o glorie. Maica Domnului își îndeplinește misiunea întregului neam omenesc pe acest pământ. Îndemnul meu este să celebrăm Adormirea Maicii Domnului prin iubire, bunătate, iertare și rugăciune, și să ne prețuim oamenii dragi”, spune preotul.
Adormirea Maicii Domnului, cunoscută și ca Sfânta Maria Mare are o puternică semnificație spirituală și culturală pentru români, amintind de trecerea Fecioarei Maria din viața pământească la cea cerească. Praznicul a fost instituit în secolul al VI-lea și este considerat de teologi un simbol al speranței în învierea tuturor credincioșilor.
În Biserica Ortodoxă, sărbătoarea din 15 august este precedată de Postul Adormirii Maicii Domnului (ținut între 1 și 14 august), o perioadă de rugăciune și post asemănătoare, ca rânduială, Postului Mare.
Semnificația sărbătorii Adormirea Maicii Domnului
Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai vechi sărbători dedicate Fecioarei Maria. Deși nu există mărturii istorice directe privind momentul săvârșirii sale, cultul Maicii Domnului s-a dezvoltat considerabil începând cu secolul al V-lea, după ce Sinodul III Ecumenic de la Efes (431) a proclamat-o oficial Născătoare de Dumnezeu. Originea exactă a sărbătorii rămâne necunoscută, însă tradiția menționează că mormântul Maicii Domnului, alături de biserica ridicată pe acest loc, se află și astăzi în Ierusalim, în apropierea Grădinii Ghetsimani. În spatele mormântului, în interiorul lăcașului de cult, pelerinii pot vizita și icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, cunoscută sub numele de „Ierusalimitissa”.
„Pentru cinstitul și măritul praznic al Adormirii Maicii Domnului din 15 august, biserica a rânduit un post de două săptămâni înainte, prin care noi, credinicioșii, ne eliberăm de patimi și arătăm Fecioarei Maria faptul că o iubim și nu suntem indiferenți la momentul plecării Ei din această lume. Conform sfintei tradiții, Maica Domnului, simțindu-și sfârșitul aproape, îi vestește pe toți apostolii care erau răspândiți până la marginile pământului pentru a propovădui Evanghelia. Aceștia vin către Ea, iar Maica Domnului adoarme, după care este așezată într-un mormânt la marginea cetății Ierusalimului, între cetatea Ierusalimului și Grădina Ghetsimani. Potrivit tradiției, Sfântul Apostol Toma nu a participat la înmormântare, ci a venit peste trei zile, atunci când a dorit să se închine la mormântul Fecioarei Maria. În momentul în care apostolii au deschis mormântul, acesta era gol. Maica Domnului a fost ridicată cu trupul la cer de către Fiul Ei. Aceasta este una dintre marile minuni pe care Mântuitorul Iisus Hristos o săvârșește ca dovadă a dragostei supreme față de mama Sa”, a explicat pentru Digi24 Părintele Gabriel Cazacu, preot la mănăstirea Cașin din București.
Tradiţii și obiceiuri
De Sfânta Maria Mare, credincioșii ortodocși îmbină tradițiile religioase cu obiceiurile populare transmise din generație în generație. Sărbătoarea este un moment de reculegere, dar și de bucurie spirituală, marcat prin pelerinaje, rugăciuni și acte de dăruire. Mulți oameni țin post până în această zi, pentru a-și curăța sufletul și a primi cu vrednicie binecuvântarea Maicii Domnului.
Tradițiile importante de Sfânta Maria Mare:
- participarea la Sfânta Liturghie și la procesiuni cu icoana Maicii Domnului;
- pelerinaje la mănăstiri și biserici închinate Fecioarei Maria;
- împodobirea icoanelor cu flori și ierburi sfințite;
- împărțirea de pomană în memoria celor adormiți din familie;
- rugăciuni speciale pentru sănătate, protecție și liniște sufletească;
- în unele zone din România, femeile poartă haine noi, considerate un simbol al curăției;
- evitarea muncilor grele și a certurilor, ca semn de respect față de sărbătoare.
În această zi, în Transilvania, există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică, dis de dimineaţă, fructe din recolta de struguri şi de prune, pentru a fi sfinţite de către preoţi şi împărţite apoi credincioşilor. De asemenea, fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, aşezându-le la icoane. În modul acesta, se crede că familiile lor vor fi protejate de boli şi de necazuri, scrie News.ro.
Tot în această zi de sărbătoare, femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului pentru ca aceasta să le protejeze pe toată durata sarcinii şi să le ajute să nască prunci sănătoşi. Tradiţia nu-i uită nici pe cei care au părăsit această lume, astfel că în dimineaţa de 15 august se tămâiază mormintele.
Ciobanii îşi coboară turmele de oi de pe munte
Din 15 august se deschide şi sezonul nunţilor, acesta ţinând până la intrarea în postul Crăciunului. Perioada dintre Sfânta Marie Mare (15 august) şi Sfânta Marie Mică (8 septembrie) mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Între Sântămării. Această perioadă, spune tradiţia, este considerată a fi potrivită pentru semănăturile de toamnă.
În ziua de Sfântă Mărie, ciobanii îşi coboară turmele de oi de pe munte, semn că anotimpul călduros este pe sfârşite.
Printre superstiţiile de ziua de Sfânta Maria Mare se regăsesc şi cele legate de foc. În multe sate româneşti nu se aprinde focul cu două zile înainte de această sărbătoare. Se spune că, în caz contrar, oamenii riscă să se îmbolnăvească, să le ia foc acareturile şi să ia boli care pocesc pentru cei ce mănâncă gătit la foc în aceste zile.
Gospodarii vor avea recoltele blestemate şi fără roade dacă vor lucra în această zi mare, iar vitele li se vor îmbolnăvi şi gospodăria se va destrăma.
Această sărbătoare se ţine mai ales pentru sănătate, pentru căsătorie, pentru naştere uşoară şi pentru vindecări. Oamenii merg la biserică şi se roagă la Fecioara Maria: fetele de măritat pentru un „ursit” bun, femeile pentru temeiul gospodăriei, iar bărbaţii pentru recolte bogate.
De Sfânta Maria Mare, fetele nemăritate care doresc să îşi găsească ursitul trebuie să poarte în sân de-a lungul întregii zilei un fir de năprasnic (feriga în unele zone) şi să se roage la icoana Maicii Domnului, ţinând candela aprinsă. Se spune că năprasnicul are puterea de a aduce dragostea fetei care îl poartă de Sfânta Maria Mare.
De Sfânta Maria Mare fetelor le este interzis să îşi taie părul şi să-l arunce la gunoi. De asemenea, este interzis scăldatul în ape curgătoare.
În alte zone, fetele care doresc să se mărite repede îşi pun busuioc proaspăt sub pernă, pentru a-şi visa jumătatea. Despre această zi se consideră că are o putere magică foarte mare, fapt pentru care plantele de leac, culese de către tinerele necăsătorite, au forţa de a vindeca diferite boli.
Ce are „pălăria” cu Sfânta Maria
Pe 15 august îşi schimbă bărbaţii pălăria cu căciula, iar cei care mai sunt văzuţi cu pălăria după această dată sunt luaţi în râs de către ceilalţi săteni. Tot acestora le este interzis să doarmă pe prispa casei în această zi.
Bătrânii satelor transilvănene cred şi în zilele noastre că dacă în ziua de Sfântă Mărie Mare înfloresc trandafirii, toamna va fi lungă şi călduroasă.
De asemenea, în această zi de sărbătoare se spune că nu este bine să mergi înapoi, întrucât atragi tristeţea Maicii Domnului. O altă superstiţie legată de ziua Adormirii Maicii Domnului spune că nu este bine să se aprindă focul în sobă, acesta fiind un gest care atrage boala şi ghinionul.
În această zi, multe biserici şi mănăstiri din ţară, printre care mănăstirile Nicula şi Putna, îşi sărbătoresc hramull.
