Primarii au reacționat imediat după ce premierul Ilie Bolojan le-a comunicat că România nu mai are capacitatea financiară de a asigura plățile pentru toate contractele de finanțare semnate în ultimii ani.
Revotați, aceștia au transmis pe un grup de WhatsApp inițial că sunt gata să vină peste premier în ședința de guvern, ca să nu oprească investițiile din România.
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit joi într-o ședință de două ore cu primarii comunelor din țară. Liderul Sindicatului Național Solidaritatea Comunelor și Orașelor din România, Dan Cârlan, a amenințat că pe 8 septembrie va fi grevă generală a primăriilor dacă se opresc investițiile, scrie digi24.ro
Prezent la discuții, ministrul Dezvoltării Cseke Attila i-a asigurat pe primari că toate proiectele aflate în lucru din PNRR, cele pentru care s-au deschis șantiere, vor continua.
Revolta primarilor: ”Vai de noi”
Edilii acuză că nu au fost consultați privind blocarea unor proiecte de investiții care vizează șantiere deschise cu bani de la bugetul de stat și cu fonduri europene.
Digi24 a obținut mesaje din discuțiile aprinse de pe un grup de WhatsApp, unde ar fi intervenit și premierul
Olguța Vasilescu, din partea PSD, a spus că „această OUG nu a intrat în dezbatere publică și ne afectează grav. Solicităm azi să se amâne până se discută și cu noi”.
Constantin Toma de la Buzău, tot de la PSD, spune că se blochează tot PNRR-ul, „inclusiv proiectele care sunt din grant! Nu putem fi de acord cu așa ceva!”.
Un primar din partea UDMR, Antal Árpád, a spus: „Iar ne sabotăm singuri! Oprim PNRR în luna august când se lucrează pe toate șantierele și s-ar putea să revină în decembrie când nu se face nimic! Asta, după ce am semnat pe proprie răspundere că vom finaliza aceste proiecte”.
Primarul Mircia Gutău din partea PSD a afirmat, în aceste mesaje obținute de Digi24: „Am școli, grădinițe, unde se lucrează intens să terminăm până pe 15 septembrie… Vai de noi”.
Un alt mesaj a venit din partea unui primar de la Pitești, Cristian Gentea, de la PSD, care susține că ar trebui să vorbească fiecare reprezentant din acest grup, de la municipii, cu partidele pe care le reprezintă.
„Eu vorbesc cu Grindeanu și avertizăm miniștrii, că în cazul în care votează mâine prostia asta, convocăm CPN-uri și le retragem sprijinul”, se arată în mesaj. Această ordonanță a intrat joi în primă lectură în Guvern, dar nu a fost adoptată.
Bolojan: Cât voi fi pe această funcție, voi face ceea ce trebuie pentru România
Premierul Ilie Bolojan le-a transmis primarilor de municipii, tot pe un grup de WhatsApp, că România nu mai are capacitate financiară de a asigura plățile pentru toate contractele de finanțare semnate în ultimii ani.
„România NU mai are capacitatea financiară de a asigura plățile pentru toate contractele de finanțare semnate în ultimii ani. Comisia Europeană ne-a condiționat să reziliem toate contractele care nu au lucrările începute. Dacă nu luăm aceste măsuri, plus altele, în toamnă vom intra în incapacitate de plată și nu vor mai fi bani nici pentru cele începute. Având în vedere situația dificilă în care suntem va fi o ușurare pentru mine când nu voi mai premier. Însă, cât voi fi pe această funcție, voi face ceea ce trebuie pentru România”, se arată în mesajul premierului.
O parte din contractele cuprinse inițial în PNRR nu mai pot fi finanțate din acest program, lucru ce a creat nemulțumiri printre primarii de municipii. Foarte mulți s-au arătat nemulțumiți că vor fi blocate proiectele.
Proiectul, pus în dezbatere la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a pus în transparență un proiect care se referă la investițiile prin planul național de redresare și reziliență. Mai exact, acele proiecte care sunt într-un stadiu de lucru de sub 30% să nu mai continue decât printr-un memorandum de la Guvern care se obține destul de greu. Cele sunt care sunt peste 30% pot continua, dar tot este nevoie de un aviz de la MIPE și, de asemenea, de garanția că vor fi încheiate până în 2026, în august, atunci când se și încheie Planul Național de Redresare și Reziliență.
Potrivit Notei de fundamentare, se urmăreşte „atenuarea riscului fiscal sistemic, iminent şi de o gravitate excepţională, generat de o supracontractare masivă şi necorelată cu realităţile bugetare a proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri europene, în special prin Politica de Coeziune şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)”.
De asemenea, se are în vedere „diminuarea portofoliul de angajamente financiare viitoare care depăşeşte în mod manifest capacitatea de susţinere a bugetului naţional, prin menţinerea acelor proiecte care au şanse reale de a se implementa în termenul final al PNRR”.
Iniţiatorii mai au în vedere:
- adoptarea unor măsuri corective ferme şi imediate, precum şi modalitatea de ajustare a contractelor de finanţare încheiate astfel încât acestea să se încadreze în anvelopa financiară renegociată a PNRR;
- evitarea unor consecinţe macroeconomice severe, şi diminuarea riscului de neîncadrare în traiectoria fiscală asumată de România în cadrul planului fiscal,
- instituirea un control riguros, centralizat şi transparent al cheltuielilor publice aferente proiectelor de infrastructură finanţate din surse europene printr-un set de măsuri structurate, menite să restabilească disciplina bugetară şi să prioritizeze investiţiile în funcţie de maturitate şi sustenabilitate financiară
- suspendarea până la aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 (…) a încheierii sau emiterii contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale (…) precum şi excepţia prin care Guvernul poate autoriza încheierea sau emiterea de contracte/decizii/ordine de finanţare în cazuri temeinic justificate, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi investiţii, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
De asemenea, se are în vedere, până la renegocierea cu Comisia Europeană, „suspendarea încheierii de angajamente, suspendarea atribuirii de contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări aferente reformelor şi investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi denunţarea unilaterală (…) a contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare finanţate din PNRR, în cadrul cărora nu există proceduri de atribuire a contractelor de achiziţie iniţiate de beneficiari şi/sau structurile de implementare, precum şi pentru procedurile de achiziţie publică pentru care nu a fost parcursă etapa de comunicare a rezultatului procedurii de achiziţie publică la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă”.
OUG mai prevede „suspendarea unilaterală, până la data de 31 decembrie 2026, prin notificare, a contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare finanţate din PNRR în cadrul cărora au fost parcurse etapele pregătitoare referitoare la elaborarea studiilor de fezabilitate, şi/sau obţinerea de avize şi autorizaţii, procedurile de achiziţie de lucrări au fost finalizate, iar în cadrul contractelor/acordurilor-cadru de achiziţie încheiate nu au fost emise ordinele de începere a lucrărilor de execuţie”.
Se instituie, de asemenea, „obligaţia de a obţine aprobarea Guvernului prin memorandum iniţiat de către coordonatorul de reforme şi/sau investiţii cu privire la oportunitatea continuării investiţiei şi a impactului bugetar total avizat de Ministerul Finanțelor şi MIPE pentru continuarea derulării contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare finanţate din PNRR în cadrul cărora progresul fizic al obiectivului de investiţii, certificat prin situaţii de lucrări este mai mic de 30%”.
„În situaţia în care progresul fizic al obiectivului de investiţii, certificat prin situaţii de lucrări este mai mare de 30%, continuarea implementării se va efectua doar în condiţiile în care finalizarea obiectivului conform graficului de lucrări asumat este anterioară datei de 31 august 2026, în baza unui aviz emis de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene la solicitarea coordonatorului de reforme şi/sau investiţii”, se mai arată în Nota de fundamentare.
În vizor, Programul Anghel Saligny
OUG se referă, de asemenea, la Programul Anghel Saligny: „Reglementarea pentru anul 2025 a modalităţii de încheiere a unor noi angajamente legale pentru proiecte de investiţii nou finanţate prin Programul naţional de dezvoltare locală etapa I şi etapa a II-a, Programul naţional de investiţii Anghel Saligny şi Programul naţional de construcţii de interes public sau social, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi atribuirea de noi contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări, aferente proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, de către Compania Naţională de Investiţii „C.N.I.” – S.A”. OUG prevede, în plus, instituirea, pentru anul 2025, a interdicţiei depăşirii sumelor alocate în euro, la nivel de program prevăzute la art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/2021.
