Severinul se pregătește de un festival al istoriei – Festivalul Daco-Roman „Drubeta” care va avea loc, în perioada 27-29 iunie, în parcul Dragalina. Aici vor fi tabere militare, ateliere meșteșugărești, dansuri și demonstrații de luptă.
Organizatori ai evenimentului sunt Primăria Drobeta Turnu Severin și Palatul Culturii Teodor Costescu.
„Ce înseamnă Drobeta pentru istoria antică a României?
Unii vizitatori ar răspunde că aici a fost o așezare antică dacică denumita Drubeta. Poate știu de ea și pentru că au fost și la edițiile trecute ale acestui festival (19-21 aprilie 2024, 19-21 mai 2023, 17-19 iunie 2022, 2-4 iulie 2021 și 19-21 aprilie 2019), când tema festivalului era o referire directă la așezarea dacică.
De asemenea, unii vizitatori ar ști și că romanii au înființat și ei, pe actualul teritoriu al orașului, un oraș roman de prim rang numit chiar așa, DROBETA, cu referire directă la așezarea dacică de dinainte.
Majoritatea vizitatorilor în acest oraș, și mai ales în timpul acestui festival ar ști, corect de altfel, de ce romanii au ales să facă Drobeta lor aici: că Drobeta a fost locul principal pe unde trupele romane conduse de împăratul Traian au intrat în Dacia în timpul celor două războaie (101-102 și 105-106 AD). Însă de ce pe aici, pe la Drobeta? Păi, ne spun puținele surse antice scrise păstrate, precum și reliefurile Columnei lui Traian din Roma: pe la Drobeta împăratul Traian a trecut Dunărea, în fruntea trupelor sale.
Trecerea unui curs de apă de o lățime considerabilă, cum e Dunărea, de către o armată într-un teritoriu inamic, nu se poate face cu bărci, deoarece riști să fii respins direct pe mal, și să pierzi războiul, chiar dacă ai armata mult mai mare și mai bine pregătită. Soluția este cea a unui pod.
Și acum aflăm cu adevărat răspunsul la întrebarea DE CE DROBETA. Drobeta se afla în zona unde Dunărea a fost nevoită să își facă drum printre munți, și datorită acestui fapt nu este așa lată în această zonă. Debitul este, în consecință, mai mare, deci încă un motiv pentru soluția unui pod, și nu a unor vase cu soldați.
O ultimă informație ar fi că nici podul nu a fost același pod de la început: în primul război a fost doar unul temporar, încropit din o multitudine de vase legate între ele, peste care s-a așezat o platforma de lemn. Ulterior, între cele două războaie, arhitectul Apollodor din Damasc a făcut un pod permanent, cu picioare din beton rezistent la apă. Podul nu mai există azi, însă un picior din beton poate fi observat și astăzi la Drobeta”, arată reprezentanții Palatului Culturii Teodor Costescu.
