Ursul ar trebui scos de pe lista speciilor strict protejate în România şi nimic nu ne opreşte să luăm măsuri pentru a proteja populaţia ori de câte ori situaţia o impune, pentru că viaţa omului are prioritate, a declarat, joi, după şedinţa de Guvern, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet.
”Viața omului are prioritate”
„În legătură cu exceptarea speciei de urs brun din lista speciilor strict protejate, aşa cum sunt acestea definite de către Directiva europeană Habitate, acest demers este început deja şi a fost dus la bună îndeplinire pentru specia de lup, ca urmare a unui consens la nivelul Parlamentului European, la nivelul Consiliului şi la nivelul Comisiei Europene. Însă, în opinia Statului român, nu există niciun motiv pentru care lupul ar trebui scos din lista speciilor strict protejate şi ursul ar trebui păstrat, pentru că, cel puţin în ceea ce priveşte populaţiile din România, aferente celor două specii, ele se află într-o stare de conservare mai mult decât favorabilă.
„Umblă urşii pe stradă prin oraş”, mai pe româneşte… În opinia Ministerului Mediului şi în opinia Statului român, aşa cum am avut mandat pentru a reprezenta România la Consiliul de Mediu, ursul ar trebui scos, însă nimic nu ne opreşte să luăm măsuri pentru a proteja populaţia ori de câte ori situaţia o impune. Din acest motiv, tot pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, veţi găsi un proiect de Ordonanţă de Urgenţă prin care ne propunem să eliminăm gradualitatea intervenţiei atunci când ursul ajunge în intravilanul unui UAT (…) Propunerea ministerului este aceea de a lăsa libertate primarului să decidă în funcţie de gravitatea situaţiei, în funcţie de riscul mai mare sau mai mic pe care îl apreciază la faţa locului (…)”, a explicat Fechet, potrivit Agerpres.
Întrebat când ar putea fi adoptat acest proiect de OUG, ministrul Mediului a menţionat că acesta va deveni realitate cât mai repede.
„Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă este pe site-ul ministerului, a fost pus cred că în urmă cu 7-8 zile în consultare şi, la fel ca în cazul Hotărârii de Guvern pentru reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, înţelegând că discutăm totuşi de legislaţia primară şi discutăm de o lege care transpune o Directivă europeană, trebuie să fim foarte riguroşi în ceea ce priveşte avizele celorlalte ministere, pentru că nu ne dorim să riscăm o procedură de infringement. Dincolo de aceste riscuri legate de un conflict cu Comisia Europeană, spun şi aici ceea ce am spus de atât de multe ori şi am spus-o şi la Bruxelles, viaţa omului are prioritate şi în România şi în orice alt stat-membru al Uniunii Europene şi nimeni nu ne poate interzice să ne apărăm atunci când există riscul ca o persoană să fie grav vătămată sau să fie chiar ucisă de un urs atunci când se află în faţa blocului, în faţa casei, pe stradă, nu neapărat în pădure. Cred că, dacă vom epuiza procesul de consultare publică fără foarte multe observaţii, şi în măsura în care va exista şi un consens politic pe marginea acestui subiect, cred că putem să avansăm repede. Sper ca acest lucru să se întâmple până la următoarea tragedie pe care nu ne-o dorim în niciun caz”, a afirmat oficialul.
Populația de urși, de trei ore mai mare decât numărul optim
Conform rezultatelor preliminare ale unui studiu privind populaţia de urs brun din România, la nivel naţional, la ora actuală, populaţia de urs brun este cuprinsă între 10.419 şi 12.770 de exemplare, în timp ce numărul optim de exemplare ar trebui să fie de 4.000.
Cercetarea face parte din proiectul „Implementarea Planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România cod SMIS 136899/319056”, beneficiar fiind Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, iar parteneri: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt Braşov şi Regia Naţională a Pădurilor – RNP Romsilva.
Datele studiului prezentat au fost obţinute pe baza a 24.056 de probe genetice la nivel de fonduri cinegetice şi parcuri naţionale. Fiecare urs este identificat printr-un profil genetic unic, obţinut prin analizarea a 16 markeri ADN.
Bugetul total al proiectului este de 57,3 milioane de lei, iar perioada de implementare în două etape: iulie 2021 – decembrie 2023, respectiv ianuarie 2024 – decembrie 2025.
