Papa Francisc a murit în urma unui accident vascular cerebral şi a unei insuficienţe cardiace ireversibile ulterioare, a anunţat Vaticanul luni seara, conform agenţiilor internaţionale de presă, scrie Agerpres.
Suveranul Pontif s-a stins din viață luni dimineață, la ora 8.35 (ora României).
Decesul, confirmat de o electrocardiogramă
În certificatul de deces al papei, publicat de Vatican, se arată: „Prin prezenta, certific că Sfinția Sa, Francisc (Jorge Mario Bergoglio), născut la Buenos Aires, în Argentina, la 17 decembrie 1936, cetățean al Vaticanului, a decedat la ora 7:35 am, la 21.04.2025, în apartamentul său din Vatican”.
Sunt prezentate apoi cauzele morții: „accident vascular cerebral, colaps cardiovascular ireversibil”.
Medicul papei Francisc spune că suveranul pontif suferea de insuficiență respiratorie acută, avea o pneumonie bilaterală, hipertensiune arterială și diabet zaharat de tip doi.
În certificat se arată și că constatarea decesului s-a făcut printr-o înregistrare de tip EKG.
Certificatul este semnat de profesorul Andrea Arcangeli, directorul Departamentului de Sănătate şi Igienă al Vaticanului.
Vaticanul: ”Episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui”
Papa Francisc a murit luni dimineață, la ora 8.35 (ora României), potrivit anunțului oficial al Vaticanului.
„Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț decesul Sfântului Părinte Francisc”, a anunțat cardinalul Kevin Farrell pe canalul de televiziune al Vaticanului.
„La ora 7:35 (8.35 ora României, n.r.) în această dimineață, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui. Întreaga sa viață a fost dedicată slujirii Domnului și a Bisericii Sale. El ne-a învățat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj și iubire universală, în special în favoarea celor mai săraci și marginalizați. Cu imensă recunoștință pentru exemplul său de adevărat discipol al Domnului Isus, încredințăm sufletul Papei Francisc iubirii milostive infinite a Dumnezeului Unic și Treimic.”
Papa se afla în convalescenţă, la Vatican, de la 23 martie, în urma unei spitalizări îndelungate la Spitalul Gemelli, la Roma, unde a fost internat la 14 februarie cu o „bronşită”, care s-a dovedit a fi o „pneumonie” ce l-a pus într-o situaţie „critică”.
Această spitalizare a cunoscut o serie de suişuri şi coborâşuri care i-au adus sfârşitul Papei, în pofida faptului că părea să fie mai bine. Duminică, de Paşte, el a apărut la balconul Bazilicii Sf. Petru, la binecuvântarea „Urbi et Orbi”, pe care a ţinut s-o spună cu o voce foarte slabă.
Testamentul Papei Francisc
Papa Francisc a cerut în testamentul său, dat publicităţii de Vatican, să fie înmormântat în Bazilica Papală Santa Maria Maggiore. Sfântul Părinte a mai cerut ca mormântul să fie simplu, fără decoraţiuni speciale, transmite News.ro.
Testamentul a fost scris la 29 iunie 2022.
“Simţind că se apropie apusul vieţii mele pământeşti şi cu vie speranţă în Viaţa Veşnică, doresc să-mi exprim voinţa testamentară doar în ceea ce priveşte locul înmormântării mele.
Întotdeauna mi-am încredinţat viaţa şi slujirea preoţească şi episcopală Maicii Domnului nostru, Maria Preasfânta. Prin urmare, cer ca rămăşiţele mele muritoare să se odihnească în aşteptarea zilei învierii în Bazilica Papală Santa Maria Maggiore.
Doresc ca ultima mea călătorie pământească să se încheie în acest sanctuar foarte vechi, unde am mers pentru rugăciune la începutul şi la sfârşitul fiecărei călătorii apostolice pentru a încredinţa cu credinţă intenţiile mele Mamei Preacurate şi pentru a-i mulţumi pentru grija sa docilă şi maternă.
Cer ca mormântul meu să fie pregătit în nişa din culoarul lateral dintre Capela Paolina (Capela Salus Populi Romani) şi Capela Sforza din Bazilica Papală menţionată mai sus.
Mormântul trebuie să fie în pământ; simplu, fără decoraţiuni speciale şi cu singura inscripţie: Franciscus.
Cheltuielile pentru pregătirea înmormântării mele vor fi acoperite din suma binefăcătorului pe care am dispus să fie transferată bazilicii papale Santa Maria Maggiore şi pentru care am dat instrucţiuni corespunzătoare arhiepiscopului Rolandas Makrickas, comisar extraordinar al Capitolo Liberiano.
Fie ca Domnul să dea răsplata meritată celor care m-au iubit şi continuă să se roage pentru mine. Suferinţa care a devenit prezentă în ultima parte a vieţii mele o ofer Domnului pentru pace în lume şi fraternitate între popoare”, este textul testamentului Suveranului Pontif care a decedat luni dimineaţă.
Papa, născut la 17 decembrie 1936, a fost ales la 13 martie 2013 în urma demisiei-surpriză a lui Benedict al XVI-lea şi s-a dedicat pontificatului din prima şi până în ultima clipă.
În februarie 2025 şi-a amânat iar şi iar internarea la spital din cauza acestei „bronşite”, care nu mai trecea. După ce a fost internat la Spitalul Gemelli, la Roma, la 14 februarie, de Ziua Îndrăgostiţilor, a fost diagnosticat cu o pneumonie la amblii plămâni care-i provoca insuficienţe respiratorii.
Situaţia părea să se îmbunătăţească treptat, până la o criză respiratorie, într-o vinere, la 28 februarie, care a fost confirmată la 3 martie, şi anume „două episoade de insuficienţă respiratorie acută cauzată de o acumulare importantă de mucus endobronhic şi de un bronhospasm consecutiv”, potrivit Vaticanului.
Acest lucru a impus „două bronhioscopii din necesitatea de a aspira secreţiile abundente”.
Potrivit Vaticanului, Papa a rămas „treaz” şi a „cooperat” în timpul procedurii. Dintre cele trei probleme de sănătate pe care le avea, problema respiratorie şi pulmonară l-a făcut foarte fragil pe papa care era un bărbat robust şi foarte voluntar. Această fragilitate îl afecta de trei ierni.
