Investiție cu fonduri europene, dar fără explicații publice
Investiția de la mina de grafit de la Baia de Fier, din județul Gorj, a devenit un subiect intens vehiculat în campania electorală de către politicienii locali. Cu toate acestea, în ciuda promisiunilor și a cifrelor vehiculate public, detaliile concrete privind implementarea proiectului sunt aproape inexistente. Deși ar putea juca un rol strategic în tranziția energetică a României și a Europei, lipsa de transparență în privința proiectului ridică semne de întrebare majore.
Mina de grafit din Baia de Fier, aflată în administrarea Societății Naționale a Sării (SALROM), este vizată de două proiecte cu finanțare europeană care ar putea contribui semnificativ la dezvoltarea regională și la poziționarea României în lanțul european al materiilor prime critice. Cu toate acestea, informațiile esențiale despre aceste proiecte sunt clasificate drept secrete de serviciu.
În încercarea de a obține clarificări, publicația Pandurul a transmis un set de zece întrebări către SALROM. Printre subiectele vizate s-au numărat conținutul proiectelor, tehnologiile utilizate, impactul asupra comunității locale, angajamentele față de finanțatori, planurile de procesare locală a grafitului, locurile de muncă ce ar putea fi generate, precum și eventualele industrii complementare – cum ar fi cea a acumulatorilor. Răspunsul primit a fost însă unul care a lăsat multe semne de întrebare: aproape toate informațiile au fost considerate nepublice, cu excepția menționării faptului că există o licență de exploatare pentru șisturile grafitoase din zonă.
Oficialii companiei au invocat Legea nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public și Hotărârea de Guvern nr. 585/2002 privind clasificarea informațiilor, afirmând că detaliile despre investiții, parteneriate, tehnologii și calendarul proiectului nu pot fi făcute publice.
Mai mult, SALROM susține că aceste informații nu sunt prevăzute nici în cadrul Strategiei Naționale Anticorupție, ceea ce alimentează și mai mult suspiciunile legate de lipsa de guvernanță și de transparență în gestionarea fondurilor europene.
Este cu atât mai surprinzător faptul că aceste proiecte, finanțate declarativ din fonduri europene, nu beneficiază de o minimă comunicare publică. În mod normal, în cazul investițiilor susținute din bani europeni, există obligația publicării unor rapoarte de progres, evaluări de impact și informații privind parteneriatele economice locale. Toate acestea lipsesc în cazul minei de la Baia de Fier.
La acest moment, singura certitudine este existența licenței de exploatare, dar lipsesc informațiile despre stadiul lucrărilor, termenele de implementare sau efectele pe termen lung asupra economiei locale.
