Ministerul Apărării Naționale (MApN) a precizat, marți, într-un comunicat de presă, că România nu a primit nicio informare oficială despre o posibilă retragere de militari americani.
MApN subliniază că prezența forțelor americane pe teritoriul României întărește securitatea regională și descurajează amenințările externe.
1700 de militari americani sunt în prezent în țara noastră, potrivit sursei citate.
Comunicatul MApN:
”Cu privire la informațiile apărute recent în spațiul public privind o posibilă retragere a aproximativ 10.000 de militari americani din România și Polonia, Ministerul Apărării Naționale precizează că, până la acest moment, România nu a primit nicio informare oficială în acest sens din partea Statelor Unite. Ca atare, nu putem formula o poziție oficială ca răspuns la informații bazate pe surse de presă.
Precizăm că relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii sunt fundamentate pe un parteneriat strategic solid, bazat pe valori comune, încredere reciprocă și o colaborare consolidată de peste două decenii în domenii-cheie, în special în ceea ce privește securitatea regională și euroatlantică.
Toate acordurile bilaterale semnate în acest cadru – inclusiv cele care reglementează prezența militară a SUA în România – sunt în vigoare, sunt respectate și adaptate permanent la evoluțiile de securitate din mediul regional.
Parteneriatul nostru cu SUA se bazează pe transparență, consultare și bună credință, iar orice decizie majoră privind postura militară aliată se ia în spiritul cooperării și al atașamentului față de valorile promovate de Tratatul de la Washington.
Facilități strategice găzduite în bazele militare de pe teritoriul României, precum forțele americane staționate în sistem rotațional în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu sau sistemul antirachetă Aegis Ashore instalat în Baza 99 Deveselu, care este integrat în sistemul antirachetă al NATO, reprezintă dovezi clare ale angajamentului comun româno-american pentru securitatea colectivă aliată.
Modernizarea și extinderea Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, cu o investiție a Guvernului României de peste 2,5 miliarde de euro, va transforma această locație într-un hub strategic pentru NATO în regiune, capabil să găzduiască până la 10.000 de militari români și aliați.Investiția României este structurată pe 20 de ani, cu aplicare în patru etape.
Exercițiile militare comune, precum “Sea Shield 25”, aflat în desfășurare în Marea Neagră și pe teritoriul României, exercițiu la care participă și SUA cu echipamente de supraveghere aeriană și ofițeri de stat major, reprezintă un exemplu al cooperării extinse a României cu aliații. De altfel, în acest an sunt planificate mai multe exerciții pe teritoriul României la care participă militari americani, cel mai important fiind SABER GUARDIAN 25 – planificat de USEUCOM.
Prezența forțelor americane pe teritoriul României, susținută de investițiile semnificative în infrastructura de apărare, întărește securitatea regională și descurajează amenințările externe.
În acest moment, în România sunt dislocați, în total, peste 1.700 de militari ai SUA, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii.
La data de 26 martie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, militarii Brigăzii a 2-a a Armatei SUA, Divizia 101 Aeropurtată „Task Force Strike” i-au înlocuit pe cei din Brigada 3, Divizia 10 Munte „Task Force Patriot”. Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu găzduiește, la acest moment, peste 1.400 de militari din SUA.
În același timp, planurile regionale de apărare sunt implementate conform planificării NATO, iar România, în calitate de națiune-gazdă, continuă să implementeze obligațiile asumate.
România a fost una dintre primele țări aliate care și-au ridicat bugetul pentru apărare peste nivelul de 2% din PIB, depășind constant și angajamentul de a investi minimum 20% din alocări pentru înzestrarea cu tehnologie modernă, ceea ce demonstrează poziția noastră fermă de a ne asuma responsabilități de securitate din ce în ce mai importante.
Ministerul Apărării Naționale va continua susținerea importanței relației transatlantice și a parteneriatului strategic cu Statele Unite și va rămâne dedicat întăririi cooperării în domeniul apărării și securității, în care cele două părți au înregistrat succese care au contribuit în mod direct la consolidarea apărării colective și la promovarea valorilor democratice în regiune”, se arată în comunicatul Ministerului Apărării Naționale.
Ilie Bolojan: Nu există nicio discuție și nicio informație oficială
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a declarat, marți, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Cotroceni, că „nu există nicio discuție și nicio informație oficială care să confirme” că administrația SUA ia în considerare retragerea a aproape 10.000 de militari americani din Europa de Est, mai exact din România și Polonia.
El însă a precizat că respectarea angajamentului față de Alianța Nord-Atlantică „nu înseamnă că nu pot fi în interiorul NATO anumite reașezări, dislocări, ceea ce se întâmplă în permanență”, scrie digi24.ro
„Nu există nicio discuție și nicio informație oficială care să confirme ceea ce spuneți. Am discutat cu ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, să comunice oficial o poziție a Ministerului Apărării legată de acest aspect.
Vă pot informa că în discuția pe care secretarul de stat Rubio a avut-o cu miniștrii de Externe, la ultima întâlnire din Europa, a fost reafirmat angajamentul SUA de a continua toate proiectele care țin de NATO și, deci, nu există nicio chestiune care să arate că SUA ar fi luat o decizie, în afară de știri care sunt doar pe surse, legată de o dezangajare pe Flancul de Est.
Ceea ce este real însă este că atât în administrația americană, în general, cât și la Pentagon, se discută de reduceri de cheltuieli pe care le vedem la știri, de reorganizări, dar asta nu înseamnă deci aspecte care țin de acest Flanc de Est, care este cel mai important flanc al NATO, în momentul de față, din Europa, iar acest lucru cred că îl recunoaște nu doar un est-european, ci orice om care știe ce înseamnă securitate pentru Europa. Toate documentele NATO și ale UE recunosc acest lucru”.
Totuși el a precizat că respectarea angajamentului față de NATO „nu înseamnă că nu pot fi în interiorul NATO anumite reașezări, dislocări, ceea ce se întâmplă în permanență”.
„De exemplu, în România, prezența militară este o prezență care se face pe contingente. Înseamnă înlocuiri de trupe dar asta nu are nicio bază de date oficiale”, a afirmat Bolojan.
Presa din SUA scrie că Pentagonul vrea să retragă 10.000 de soldați americani din România, Polonia și alte țări din Europa de Est
Oficiali de rang înalt din Departamentul de Apărare al SUA analizează o propunere de retragere a aproximativ 10.000 de militari din Europa de Est, inclusiv România și Polonia, transmite televiziunea americană NBC News, care citează șase oficiali americani și europeni care au fost informați despre această chestiune. Nu e clar dacă acest plan ar avea un impact și asupra construcției bazei de la Mihail Kogălniceanu, care urma să devină cea mai mare bază NATO din Europa de Est, scrie g4media.ro
Experții avertizează că momentul unei posibile retrageri ar putea alarma aliații NATO și încuraja acțiunile președintelui rus Vladimir Putin.
Unitățile luate în considerare pentru retragere fac parte din cei 20.000 de militari pe care administrația Biden i-a desfășurat în 2022 pentru a consolida apărarea țărilor care se învecinează cu Ucraina după invazia rusă. Cifrele sunt încă în discuție, dar propunerea ar putea implica retragerea a până la jumătate din forțele trimise de Biden.
Aproximativ 80.000 de militari americani sunt staționați în Europa. După ce Rusia a declanșat războiul, parlamentari din ambele partide au susținut o prezență militară americană puternică pe flancul estic al NATO, văzând-o ca un semnal important pentru Putin că Statele Unite rămân angajate în apărarea acestor state de frontieră.
