Românii au fost afectați, în ultimii cinci ani, de scumpiri uriașe. În luna ianuarie, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), inflația media a fost de 44,75% față de ianuarie 2020. De asemenea, au fost înregistrate creșteri mult mai mari și la o serie de bunuri și servicii, scrie libertatea.ro
Analiștii economici consideră că Guvernul a luat măsuri prea puține și prea târziu, ba chiar a contribuit el înșuși la scumpiri prin majorări constante de taxe în ultimii trei ani și la deficitul bugetar imens.
Datele arată majorări medii de 49,23% la mâncare. Defalcat, există creșteri semnificative la alimentele de bază:
*pâine (55,2%)
*fructe (53,98%)
*carne de vită (48,58%)
*carne de porc (40,7%)
*pește proaspăt (63,27%)
*lapte de vacă (42,45%)
*zahăr (63,25%)
*bere (47,46%).
Reamintim, Guvernul a plafonat adaosul comercial la alimentele de bază din iunie 2023, dar prețurile au crescut inclusiv cu această măsură.
Detergenții, creșteri spectaculoase
Alte produse care au consemnat creșteri spectaculoase sunt detergenții, care au consemnat scumpiri de 61,15% conform INS. Premierul Marcel Ciolacu a criticat anul trecut scumpirea detergenților, spunând că nu au fundament economic.
Pe lângă detergenți, serviciile de igienă și cosmetică sunt cu 60,29% mai scumpe, încălțămintea, cu 36,57%, iar îmbrăcămintea, cu 32,36%.
Prețul medicamentelor a crescut și el cu 29,44%.
Energie, gaze, salubritate
Unele dintre cele mai mari scumpiri au fost însă consemnate în domeniul utilităților.
Gazele erau în ianuarie cu 84,49% mai scumpe față de ianuarie 2020, energia electrică era cu 39,79%, iar cea termică, cu 50,9%.
Creșterile vin în contextul în care prețurile la curent și gaze au fost plafonate încă din 2021, dinainte de invadarea Ucrainei de către Rusia. Guvernul a aprobat recent prelungirea plafonării la energie cu trei luni, până în iulie 2025, iar la gaze, cu un an, până în aprilie 2026. Prelungirea mai mare la gaze a venit din cauza scandalului privind golirea depozitelor.
La capitolul apă, canal, salubritate scumpirile sunt de 90,7%. Prețul combustibililor a crescut și el în același interval cu 44,39%.
Turism, restaurante, cafenele
Nici cei care preferă ieșitul în oraș sau concediile nu au scăpat: prețurile în restaurante, cafenele și cantine sunt cu 54,89% mai mari, în timp ce cazarea în unitățile hoteliere cu 39,47%. Cea mai mare scumpire înregistrată este dublarea costurilor cu serviciile poștale, acestea crescând cu 108,18%.
Consultantul fiscal Emilian Duca spune că scumpirile sunt o combinație de mai multe cauze: șocul pandemiei, invadarea Ucrainei, politicile de mediu ale Uniunii Europene.
Însă expertul spune că majorările salariale din domeniul bugetar sunt principala problemă, mai ales că au fost făcute pe datorie.
„A fost șocul pandemiei, cel al războiului, când au crescut masiv prețurile hidrocarburilor, plus creșterea taxelor. De la hidrocarburi a pornit spirala prețurilor. În Statele Unite, de exemplu, energia, gazele și carburanții sunt mai ieftine decât la noi deoarece ei nu au accize, iar TVA este de 9%. În plus, în Uniunea Europeană avem și impactul politicilor de mediu. Politicile comunitare nu poți să spui că nu sunt bune, dar au și efecte negative”, a declarat Duca, pentru Libertatea.
Analistul economic Adrian Negrescu dă tot pe stat vina pentru inflația mare. El spune însă că de vină ar fi taxele impuse în ultimii ani.
„Inflația este cea mai perfidă taxă pe care statul o aplică, cinic, prin diverse artificii. Crește taxele, impozitele, accizele, crește salariul minim peste potențialul pieței, schimbă regulile administrative – toate cu un singur scop: să adune mai mulți bani la buget. E un impozit cinic, e o mamă a tuturor taxelor pe care ne-o «vinde» într-un mod pervers, prin provocarea unor bucle de scumpiri”, acuză Negrescu.
