Ministerul Apărării vine cu o poziție oficială, după ce pe TikTok și alte rețele de socializare s-a viralizat anunțul că România pregătește mobilizarea tuturor cetățenilor, că se instituie dictatura militară, iar copiii noștri vor fi trimiși să lupte în Ucraina.
Ministerul Apărării demontează toate aceste informații și arată care sunt adevăratele mize ale proiectelor de lege adoptate în Parlament.
”Adoptarea, la 19 februarie, în Camera Deputaților, a două proiecte de lege inițiate de Ministerul Apărării Naționale a generat o campanie extinsă de dezinformări și informații false distribuite masiv de o serie de utilizatori din România pe diferite platforme digitale.
Cele două proiecte de lege adoptate sunt Proiectul de Lege privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român și Proiectul de Lege privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional.
O serie de postări afirmă în mod fals că aceste proiecte nu ar fi parcurs procesul de transparență decizională cerut de lege. Așa cum am prezentat și în alte postări pe această platformă, pentru fiecare dintre aceste proiecte legislative, Ministerul Apărării Naționale a parcurs toți pașii procedurali impuși, fiind organizate inclusiv dezbateri publice, așa cum poate fi observat din consultarea secțiunii Proiecte de acte normative aflate în procedură de transparenţă decizională, de pe pagina de internet a MApN.
Nu este pentru prima dată când în legătură cu aceste proiecte sunt rostogolite în spațiul public informații false, manipulări și exagerări bazate pe scoaterea din context”, potrivit comunicatului MApN.
Ce se vehiculează pe TikTok
Potrivit comunicatului, postările realizate de diferiți utilizatori din Facebook și TikTok acreditează, în mod fals și fără nicio legătură cu realitatea, că:
- cetățenii României vor fi obligați să meargă la război sau copiii românilor vor fi trimiși să lupte în Ucraina;
- adoptarea acestor proiecte va însemna că Parlamentul României va vota instaurarea unei dictaturi militare;
- comanda Armatei României va fi cedată către armate străine / către NATO / către Bruxelles. Explicăm ce înseamnă, de fapt, transferul de autoritate, la finalul acestei postări;
- odată cu adoptarea și intrarea în vigoare a propunerilor legislative, armata va putea primi ordine să tragă în poporul care protestează. Referitor la autorizarea personalului militar și străin cu privire la uzul armamentului, munițiilor și dispozitivelor militare din dotare, găsiți, de asemenea, explicații, la finalul postării;
- Integrarea spaţiul aerian național în spaţiul aerian al NATO și gestionarea în comun a acestui spațiu cu structurile aliate reprezintă o formă de cedare a suveranității naționale. Găsiți, de asemenea, la finalul acestei postări, informații referitoare la gestionarea în comun a spațiului aerian al țărilor NATO;
- prin intrarea în vigoare a proiectelor de legi, România va fi ocupată de trupe străine (efective NATO, prezentate ca trupe de ocupație);
- adoptarea acestor proiecte dovedește faptul că autoritățile fac pregătiri pentru intrarea României în război;
- inițierea, dezbaterea și adoptarea acestor proiecte legislative reprezintă un act de trădare națională.
”Toate aceste afirmații și altele dezvoltate din acestea sunt false!”, spun reprezentanții MApN.
Răspândirea unor dezinformări și manipulări de tipul celor prezentate mai sus nu are legătură cu apărarea intereselor naționale ale României sau cu protejarea suveranității naționale. Încercările de a prezenta măsurile concrete de întărire a capacității de apărare a României și a NATO drept… acte de trădare națională se înscriu în tiparul campaniilor de dezinformare desfășurate în spațiul public din România, inclusiv de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO, prin care se încearcă inducerea unui climat de panică și de slăbire a încrederii în capacitatea instituțiilor din sistemul național de securitate de a-și îndeplini misiunile constituționale.
Astfel de dezinformări și manipulări, prin care este atacat cel mai puternic instrument de garantare a acestora, constituie încercări de subminare a suveranității și securității naționale.
Ce prevăd, de fapt, aceste proiecte legislative?
Legea privind controlul utilizării spațiului aerian național își propune să stabilească un nou cadru de cooperare și coordonare la nivelul autorităților și instituțiilor care au competențe în gestionarea și monitorizarea spațiului aerian național.
Noua perspectivă cu privire la controlul utilizării spațiului aerian național are în vedere realitățile mediului de securitate actual și viitor. Ca urmare a războiului ilegal declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, țară cu care România împarte o graniță cu o lungime semnificativă, a devenit evident că sfera riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, a integrității spațiului aerian național și siguranței aeronautice, a vieții și sănătății persoanelor și a patrimoniului trebuie extinsă pentru a include și noile tipuri de mijloace de atac utilizate.
Astfel, actul normativ va reglementa măsurile pe care statul român le va putea lua pentru controlul utilizării spațiului aerian național, va stabili autoritățile și instituțiile care au competente în luarea măsurilor de prevenire și contracarare a utilizării spațiului aerian național, nu doar de către aeronave, ci și de sisteme de aeronave fără pilot la bord – cunoscute în spațiul public prin termenul generic de drone, precum și alte vehicule aeriene care ar putea fi folosite în viitor.
Prin completările și prevederile noi incluse, actul normativ va adapta cadrul legislativ aflat la dispoziția autorităților competente, în scopul asigurării unei eficiențe sporite în ceea ce privește respectarea regulilor de utilizare a spațiului aerian național, ceea ce va contribui la creșterea siguranței și securității aviației, inclusiv în situații de genul celor înregistrate în ultimul an, în care drone folosite de Federația Rusă în atacurile ilegale executate împotriva infrastructurii portuare civile ucrainene de la Dunăre sau fragmente din acestea au căzut pe teritoriul național al României, precum și pentru cazurile de aeronave fără pilot, de mici dimensiuni, care au survolat, pentru anumite perioade de timp, teritoriul național.
Legea privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român, urmărește crearea cadrului juridic care să permită desfășurarea unor misiuni și operații pe teritoriul statului român, în vederea întreprinderii măsurilor necesare, prin care să fie protejată viața, sănătatea, proprietatea, drepturile și libertățile cetățenilor români.
Necesitatea promovării proiectului de lege a apărut, în mod obiectiv, din faptul că actualul cadru normativ nu acoperă nevoile noilor realități rezultate din urma acelorași evoluții din regiune, în care agresiunile repetate și ilegale ale Federației Ruse împotriva unui stat suveran, cu care țara noastră se învecinează, creează riscuri de securitate pentru România și pentru Alianța Nord Atlantică.
Concret, proiectul de lege propune completarea normelor în vigoare cu privire la pregătirea și desfășurarea misiunilor și operațiilor pe timp de pace, pe teritoriul național de către forțele armate ale României sau ale statelor aliate dislocate pe teritoriul nostru național, ca parte a măsurilor de consolidare a posturii de apărare și descurajare a oricărei agresiuni împotriva țării noastre sau a teritoriului comun al Alianței.
Adoptarea acestui proiect va oferi baza legală pentru luarea în mod oportun și eficient de măsuri de prevenire și descurajare a riscurilor și amenințărilor, precum și reacția promptă la acestea, pe durate limitate, în raport cu evoluția crizei, însă fără a fi necesară instituirea sau declanșarea unei stări excepționale (stare de mobilizare, de asediu sau război), potrivit legislației în materie.
Ca urmare a declanșării războiului de agresiune împotriva Ucrainei de către Federația Rusă, NATO a activat, pentru prima dată în istorie, planurile regionale de apărare pentru țările aliate de pe flancul estic, state care sunt cele mai expuse riscurilor și amenințărilor generate de această situație, inclusiv pentru România. Astfel, începând cu anul 2022, efectivele militare ale țărilor NATO dislocate pe teritoriul României au fost sporite, fiind în prezent de aproximativ 5.000 de militari din Statele Unite, Franța – țara care și-a asumat conducerea Grupului de Luptă NATO de la Cincu, Spania, Portugalia, Polonia, Belgia, Marea Britanie, Țările de Jos, Italia, Norvegia, Bulgaria, Turcia, Luxemburg, Germania, Grecia, Macedonia de Nord și Ungaria.
Această nouă realitate operațională impune un cadru de cooperare între forțele aliate care sunt dislocate pe teritoriul național și Armata României, un cadru juridic adaptat, în mod realist și eficient, la exigențele desfășurării unor misiuni sau operații în context aliat.
