Îmbătrânirea nu este un proces lin și constant, ci se manifestă prin salturi bruște
Oamenii de știință au identificat două etape majore ale îmbătrânirii: prima are loc în jurul vârstei de 44 de ani, iar a doua în jurul vârstei de 60 de ani. Aceste descoperiri sugerează că îmbătrânirea nu este un proces lin și constant, ci se manifestă prin salturi bruște care ar putea explica creșterea rapidă a problemelor de sănătate la anumite vârste, conform The Guardian. Dacă ați observat o acumulare bruscă de riduri, dureri sau o senzație generală de îmbătrânire aproape peste noapte, există o posibilă explicație științifică pentru aceste schimbări, conform Digi24.
Cercetările sugerează că îmbătrânirea nu este un proces lent și uniform, ci se manifestă prin două etape accelerate. Studiul, publicat în Nature Ageing, care a analizat mii de molecule la persoane cu vârste între 25 și 75 de ani, a identificat două valuri majore de schimbări legate de vârstă: în jurul vârstei de 44 de ani și din nou la 60 de ani. Aceste descoperiri ar putea explica de ce problemele de sănătate, cum ar fi cele musculo-scheletice și bolile cardiovasculare, apar frecvent în aceste etape ale vieții.
„Nu ne schimbăm treptat de-a lungul timpului. Există unele schimbări cu adevărat dramatice”, a declarat profesorul Michael Snyder, genetician și director al Centrului pentru Genomică și Medicină Personalizată de la Universitatea Stanford și autor principal al studiului. „Se pare că mijlocul anilor 40 este o perioadă de schimbări dramatice, la fel ca și începutul anilor 60 – și acest lucru este valabil indiferent de clasa de molecule la care vă uitați.”
Cercetarea a urmărit 108 voluntari, care au prezentat probe de sânge și fecale și tampoane cutanate, orale și nazale la fiecare câteva luni, timp de un an până la aproape șapte ani. Cercetătorii au evaluat 135.000 de molecule diferite (ARN, proteine și metaboliți) și microbi (bacterii, viruși și ciuperci care trăiesc în intestinele și pe pielea participanților).
Abundența majorității moleculelor și microbilor nu s-a modificat în mod treptat, cronologic. Atunci când oamenii de știință au căutat grupurile de molecule cu cele mai mari schimbări, au descoperit că aceste transformări aveau tendința de a se produce atunci când oamenii aveau între 40 și 60 de ani. Vârful de îmbătrânire de la mijlocul anilor 40 a fost neașteptat și, inițial, s-a presupus că este rezultatul schimbărilor perimenopauzale la femei, care distorsionează rezultatele pentru întregul grup. Dar datele au arătat că schimbări similare au avut loc și la bărbații de 40 de ani.
„Acest lucru sugerează că, deși menopauza sau perimenopauza pot contribui la schimbările observate la femeile aflate la mijlocul vârstei de 40 de ani, există probabil alți factori mai semnificativi care influențează aceste schimbări atât la bărbați, cât și la femei”, a declarat Dr. Xiaotao Shen, fost cercetător postdoctoral la Stanford Medical School și prim autor al studiului, care se află acum la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore.