Partidele de extremă dreapta, cele populiste și eurosceptice au obținut câștiguri semnificative duminică în alegerile pentru Parlamentul European, într-o mișcare care arată o nemulțumire profundă a unui important segment al alegătorilor și care generează incertitudine cu privire la viitoarea direcție politică a blocului comunitar.
În timp ce partidele de centru-dreapta, centru-stânga și liberale vor păstra echilibrul puterii în parlamentul cu 720 de locuri, votul a dat o lovitură internă atât liderilor Franței, cât și celor din Germania, ridicând întrebări cu privire la modul în care marile puteri ale Uniunii Europene mai pot coordona politica în cadrul blocului, a observat Reuters.
În Franța, partidul extremist Rassemblement National (RN) a obținut peste 32% din voturi și a câștigat alegerile europarlamentare cu o marjă de cel puțin 16 puncte în fața blocului lui Emmanuel Macron, determinându-l pe președinte să dizolve parlamentul și să convoace alegeri anticipate, o decizie șocantă pentru mulți observatori și oameni politici, scrie hotnews.ro
„Nu mă pot preface că nimic nu s-a întâmplat”, a spus Macron, în vreme ce Le Pen s-a arătat „gata de a prelua puterea”.
Asemenea lui Macron, cancelarul german Olaf Scholz a avut parte de o noapte dureroasă, în care social-democrații săi au obținut cel mai slab rezultat din istorie, suferind în fața conservatorilor, care au câștigat, și a extremei drepte, Alternativa pentru Germania (AfD), care era creditată de exit-poll-uri cu locul doi.
Extrema dreaptă a câștigat și în Austria, sosind pe primul loc pentru prima dată în istorie și pregătind terenul pentru parlamentarele naționale din toamnă.
Iar alți extremiști și eurosceptici au obținut rezultate bune în alte țări, inclusiv Olanda (joi) sau România, unde AUR a venit pe locul doi, cu 15%, potrivit sondajelor la ieșirea de la urne.
În vreme ce partidul de dreapta al premierului Giorgia Meloni, Fraţii Italiei (FdI), ar urma să se claseze pe primul loc în Italia la alegerile europene, cu 26-30% din voturi, potrivit unui sondaj la ieşirea de la urne realizat de Consorzio Opinio Italia pentru televiziunea Rai, transmite ANSA. Partidul Democrat (PD), de centru-stânga, aflat în opoziţie, ar urma să se claseze pe locul al doilea, cu 21-25%, iar Mişcarea 5 Stele (M5S), aflată în opoziţie, pe locul al treilea, cu 10-14%, potrivit sondajului.
Partidul Popular (PP), de centru-dreapta din Spania, a ieşit învingător în alegerile europarlamentare de duminică, obţinând 22 de locuri din cele 61 alocate ţării şi dând o lovitură guvernului condus de socialişti al premierului Pedro Sanchez.
Pe de altă parte, partidul liberal slovac de opoziţie a creat surpriza duminică prin câştigarea alegerilor europene în faţa formaţiunii Smer-SD a premierului Robert Fico, rănit grav recent într-un atentat, relatează AFP, citată de Agerpres.
Într-un mesaj publicat pe site-ul său de Facebook, partidul Smer-SD al premierului Fico a transmis „felicitări câştigătorului alegerilor, Progresivne Slovensko” (Slovacia Progresistă) şi noilor membri ai Parlamentului. Potrivit datelor neoficiale publicate de ziarul Pravda, partidul de opoziţie al lui Simecka ar fi obţinut 27,8% din voturi şi şase mandate, iar formaţiunea din coaliţia guvernamentală Smer, a populistului de stânga Robert Fico, ar fi câştigat 24,8% şi cinci europarlamentari.
Slovacia şi-a ales 15 reprezentanţi în Parlamentul European, după o campanie care a fost afectată de atacul împotriva premierului Fico, care a fost împuşcat pe 15 mai. Fico a votat sâmbătă din spital, în Bratislava. În momentul în care a votat, Fico a criticat mai multe ţări occidentale, inclusiv SUA, pentru că au permis Ucrainei să folosească armele furnizate de Occident împotriva unor ţinte militare de pe teritoriul Rusiei. Fico a insistat că o astfel de permisiune va duce la escaladarea războiului.
Premierul polonez, Donald Tusk, şi alianţa sa, Coaliţia Civică, au obţinut o mare victorie în alegerile pentru Parlamentul European. Coaliţia Civică a obţinut 38,2% din voturi, în timp ce partidul de opoziţie Lege şi Justiţie (PiS) a obţinut 33,9%, potrivit rezultatelor sondajului efectuat la ieşirea de la urne publicat după încheierea votului, la ora locală 21.00, şi realizat de organizaţia Ipsos pentru TVN24.
Este pentru prima dată din 2015 când partidul lui Tusk a învins PiS într-o competiţie directă, observă POLITICO.
„Polonia a arătat că democraţia triumfă aici. Mulţumită fermităţii voastre, Polonia este liderul UE”, a declarat Tusk după încheierea votului. Totuşi, partidul de extremă dreapta Confederaţia s-a clasat pe locul al treilea, cu un procent neaşteptat de mare, de 11,9%. Partidul de centru-dreapta A Treia Cale – care face parte din coaliţia de guvernare a lui Tusk – s-a clasat pe locul al patrulea, cu 8,2 procente, în ceea ce liderii partidelor vor considera un rezultat dezamăgitor.
În Finlanda, partidul Alianţa de Stânga a făcut un progres spectaculos, cu 17,3% din voturi, cu patru puncte procentuale mai mult decât în 2019, conform rezultatelor bazate pe numărarea a 99% din buletinele de vot.
„Nu aş fi putut visa niciodată la astfel de cifre”, a declarat Li Andersson, liderul Alianţei de Stânga. Prin urmare, partidul va avea trei din cele 15 locuri rezervate Finlandei în Parlamentul European, comparativ cu doar unul la alegerile anterioare.
Coaliţia Naţională de centru-dreapta a premierului Petteri Orpo şi-a consolidat câştigurile, obţinând aproape 25% din voturi, în creştere cu aproape patru puncte procentuale. Partidul Finlandezilor, o formaţiune de extremă dreapta care face parte din coaliţia guvernamentală, a scăzut la 7,6%, adică o diminuare de 6,2 puncte procentuale, şi ar urma să obţină un singur loc.
„Acesta este un semnal de alarmă pentru partidul nostru”, a declarat Sebastian Tynkkynen, care va fi singurul ales, pentru postul public Yle.
În Suedia, Verzii au făcut un progres şi au câştigat 15,7% din voturi, o creştere de 4,2 puncte procentuale, conform unui sondaj la ieşirea de la urne realizat de postul de televiziune SVT. Partidul de Stânga a ajuns la 10,7% (+4 puncte procentuale), în timp ce Democraţii Suedezi, de extremă dreapta, au pierdut 1,4 puncte procentuale, scăzând la 13,9%. Social-democraţii şi-au menţinut poziţia şi au rămas în frunte, cu 23,1%.
În Danemarca, într-un peisaj politic foarte fragmentat, Partidul Popular Socialist este în frunte şi este în mod clar în creştere, cu 5,2 puncte procentuale faţă de 2019, cu 18,4%, conform unui exit-poll prezentat de televiziunea publică DR. Partidul Social Democrat, aflat în fruntea coaliţiei de guvernare, ar urma să scadă la 15,4%. Cele două partide urmează să câştige fiecare trei din cele 15 locuri rezervate Finlandei în PE.
Parlamentul European creditează grupul Partidului Popular European (PPE) cu 184 de locuri în viitoarea legislatură, în baza unei proiecţii realizate plecând de la rezultate provizorii şi estimări din 26 de ţări. Ultima proiecţie a PE se bazează pe rezultate parţiale din 24 de ţări, rezultate finale din Malta şi estimări din Polonia. Singura ţară din care lipsesc estimările este Irlanda, potrivit Agerpres.
Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) ar urma să obţină 139 de locuri, iar Renew Europe, 80 de locuri, conform proiecţiei PE din jurul orei locale 02.30. Potrivit acestei proiecţii, grupurile PPE, S&D şi Renew, care au format şi în fosta legislatură „marea coaliţie” care a decis compromisurile în hemiciclul european, ar urma să cumuleze 403 locuri dintr-un total de 720 şi vor continua să deţină controlul în legislativul comunitar.
Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) este creditat cu 73 de locuri, potrivit noii proiecţii bazate pe rezultate parţiale şi estimări din 26 de ţări. Grupul Identitate şi Democraţie (ID) ar urma să obţină 58 de locuri, conform proiecţiei PE, după ce a capitalizat rezultatele foarte bune din Franţa, Austria, Olanda. Pe de altă parte, deşi AfD a obţinut al doilea scor în Germania, faptul că a formaţiunea a fost exclusă din grupul ID face ca locurile sale să nu fie atribuite acestuia proiecţiile PE.
Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană ar urma să obţină 52 de locuri, iar Grupul Stângii – GUE/NGL, 36 de locuri. Deputaţii neafiliaţi ar urma să obţină 45 de locuri, iar partidele intrate în categoria „Alţii”, respectiv care nu sunt încă afiliate unui grup constituit în PE, alte 53 de locuri.
Ultima proiecţie privind rezultatele alegerilor europene în România indică faptul că S&D ar obţine 13 locuri, PPE – 11 locuri, Renew Europe – două locuri, ECR – un loc, iar partidele înscrise la categoria „Alţii” – şase mandate.
Rezultatul PPE este o veste bună pentru Ursula von der Leyen, membră a acestui grup, care încearcă să obțină un al doilea mandat de cinci ani la conducerea puternicei ramuri executive a UE – Comisia Europeană.
Ea s-a grăbit să se prezinte ca un scut împotriva extremiștilor: „Suntem ancora stabilității”, a declarat von der Leyen în fața susținătorilor de la Bruxelles, duminică seară, scrie hotnews.ro
„Nici o majoritate nu poate fi formată fără PPE și împreună, vom construi un bastion împotriva extremelor de stânga și de dreapta”, a asigurat ea.
Însă von der Leyen ar putea avea în continuare nevoie de sprijinul unor naționaliști de dreapta, cum ar fi Frații Italiei ai prim-ministrei italiene Giorgia Meloni – care a câștigat și ea scrutinul europarlamentar – pentru a aduna o majoritate parlamentară, oferindu-i lui Meloni și aliaților săi Conservatori și Reformiști Europeni (ECR) mai multă influență – ceea ce ar putea supăra alți potențiali aliați.
O deplasare spre dreapta în interiorul Parlamentului European ar putea îngreuna adoptarea de noi legi necesare pentru a răspunde provocărilor în materie de securitate sau pentru a face față concurenței industriale din partea Chinei și a Statelor Unite, scrie Reuters.
De asemenea, noua componență a europarlamentului ar putea favoriza legi mai dure împotriva migrației și măsuri diluate pentru tranziția climatică.
În cele din urmă, cât de multă influență vor avea partidele naționaliste eurosceptice va depinde de capacitatea lor de a-și depăși certurile și de a lucra împreună.
În prezent, ele sunt împărțite între două grupuri politice diferite, iar unele partide și parlamentari se află deocamdată în afara acestor grupuri.
Foto: Facebook/EPP Group in the European Parliament
