sâmbătă, noiembrie 30, 2024

Ultima ora

Sport

Radu Mazăre, eliberat din închisoare

Fostul primar al municipiului Constanţa a fost eliberat condiţionat, în urma unei decizii a Tribunalului Ilfov, după ce a executat cinci ani din pedeapsa de nouă ani primită în anul 2019 în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri şi plaje din Constanţa şi Mamaia.

„Nu mă mai interesează sub nicio formă viaţa publică. Nu mă mai întrebaţi ce a fost, nu mă mai întrebaţi ce voi face, că nu mă mai interesează (…) Dacă nu mă mai interesează viaţa publică, de ce vă mai interesează pe domniile voastre despre mine?”, le-a spus Mazăre jurnaliştilor care l-au aşteptat în faţa penitenciarului, relatează Agerpres.

Întrebat dacă a fost speriat de ceva în puşcărie, Radu Mazăre a spus: „Nu m-a speriat nimic, dar e suficient. Oamenii au o perioadă în viaţă, după aia se apucă să facă altceva”.

Policlinica Buna Vestire Craiova

El a adăugat că este pregătit să fie tată, soţia lui, care de altfel l-a aşteptat la ieşire, fiind însărcinată.

Radu Mazăre a fost printre primii „fugari” ai României. Condamnat definitiv în februarie 2019, el a plecat înainte de pronunţarea sentinţei, stabilindu-se în Madagascar, unde a investit într-un complex turistic. A fost extrădat şi adus în ţară în mai 2019, fiind apoi încarcerat.

La momentul aducerii sale în țară, fostul primar al Constanței a susținut că decizia de condamnare este „absolut nedreaptă și revoltătoare”, dar că se va descurca „onorabil și demn” în pușcăriile din România.

Radu Mazăre a transmis atunci, prin avocați, o scrisoare publică în care susținea că este mândru de realizările sale și se declara victimă a justiției, mai exact a judecătorului Ionuț Matei de la instanța supremă. El susținea că toate considerentele de condamnare a sa sunt împotriva jurisprudenței și a deciziilor CEDO de până acum, fiind înlăturate expertizele judiciare neutre realizate de instanța de fond și reinterpretate probele existente.

Dosarul în care Mazăre a primit nouă ani închisoare se referă la retrocedarea frauduloasă a unor mari suprafeţe de teren intravilan din Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză, prejudiciul fiind de 114 milioane euro, care nu a fost recuperat.

Radu Mazăre mai are o condamnare definitivă de cinci ani închisoare pentru luare de mită şi conflict de interese în dosarul „Polaris”, pedeapsă contopită cu cea din dosarul retrocedărilor.

Se afla deci în penitenciar din mai 2019, după ce a fost condamnat la nouă ani de închisoare, în urma contopirii a două pedepse definitive – una de nouă ani de închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri şi alta de cinci ani de închisoare în dosarul Polaris.

În dosarul Polaris, Radu Mazăre a fost trimis în judecată în 10 decembrie 2015, fiind acuzat de trei infracţiuni de luare de mită, abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi conflict de interese. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au arătat în rechizitoriu că Radu Mazăre a primit opt milioane de euro şi peste opt milioane de lei de la reprezentanţii unor firme pentru facilitarea emiterii unor documente şi pentru înlesnirea câştigării unei licitaţii sau încheierea unor contracte.

În acest dosar, Radu Mazăre a fost condamnat în 3 februarie 2022 la cinci ani de detenţie.

În dosarul retrocedărilor ilegale, fostul primar al Constanţei a fost condamnat definitiv de instanța supremă, în februarie 2019, la 9 ani de închisoare pentru abuz în serviciu, în formă continuată, şi constituire a unui grup infracţional organizat, alături de alţi 31 de inculpaţi, funcţionari publici, oameni de afaceri, notari şi evaluatori. În dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri – plaje şi faleze din Constanţa şi Mamaia – prejudiciul estimat de DNA era de 114 milioane de euro. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a venit după nouă ani de procese şi alte opt amânări consecutive de pronunţare a unei sentinţe.

De asemenea, prin Decizia nr 32/2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa a dispus desfiinţarea totală sau parţială a mai multor dispoziţii emise în temeiul Legii nr. 10/2001, precum şi a altor înscrisuri reţinându-se prejudiciul cauzat de subevaluarea terenurilor ce au fost acordate în compensare.

Foto: arhivă

Politica