Poeta, prozatoarea, eseista şi jurnalista Ana Blandiana a fost recompensată joi cu Premiul Prinţesa de Asturia pentru Literatură pentru anul 2024, informează EFE, care o descrie pe Blandiana drept „una dintre personalităţile cele mai relevante şi internaţionale ale panoramei literare române şi o remarcabilă activistă politică”.
Autoarea a mai bine de 30 de cărţi de poezie, romane şi eseuri care au fost traduse în peste 25 de limbi, Ana Blandiana (născută în Timişoara, la 25 martie 1942) s-a impus în faţa altor 38 de autori care au concurat pentru acest premiu, care la ultima ediţie a revenit scriitorului şi traducătorului nipon Haruki Murakami, scrie Agerpres.
Otilia Valeria Coman, sau Ana Blandiana, aşa cum îşi spune chiar poeta de când i s-a interzis să folosească numele tatălui ei în 1978, a fost o oponentă fermă a dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceauşescu şi o apărătoare remarcabilă a drepturilor omului şi a democraţiei.
„Ana Blandiana este moştenitoarea celor mai strălucite tradiţii literare, precum şi o creatoare radical unică. Scrierea ei, care îmbină transparenţa şi complexitatea, ridică întrebări fundamentale despre existenţa fiinţei umane, în zona privată şi în societate, în faţa naturii şi a istoriei. A demonstrat prin poezia sa nestăpânită o extraordinară capacitate de rezistenţă în faţa cenzurii” – şi-a motivat juriul alegerea.
Postul naţional de televiziune spaniol RTVE îi dedică o amplă prezentare, amintind că Blandiana a scris pentru revistele Viaţa Studenţească şi Amfiteatru, unde a publicat câteva poezii care s-au transformat în simboluri ale luptei împotriva dictaturii comuniste.
Autoare de cult în întreaga Europă, opera Anei Blandiana reflectă o cunoaştere profundă a spiritului românesc într-o perioadă istorică de opresiune şi stabileşte înfrângerea şi speranţa ca linii directoare ale proiectului său literar, potrivit RTVE.
Cunoscută pentru poezia ei anticomunistă, Blandiana s-a remarcat printr-o rebeliune sublimă care a făcut-o să trăiască ani de zile ca o exilată în propria ţară, mai scrie RTVE. Printre cărţile sale de poezie se remarcă „Persoana întâi plural” (1964), „Călcâiul vulnerabil” (1966), „Octombrie, noiembrie, decembrie” (1972), „Poeme” (1974), „Somnul din somn” (1977), „Soarele de apoi” (2000), „Patria mea A4” (2010) şi „Variaţiuni pe o temă dată” (2018).
S-a spus despre poezia ei că este o căutare constantă şi reţinută, permanenţa a ceea ce este trecător care lasă mărturie a credinţei sale în propria persoană şi în poporul său, scrie RTVE.
De asemenea, Blandiana este autoare de eseuri, poveşti fantastice şi două romane.
Proza sa a fost comparată cu cea a lui Poe, Hoffman, Kafka, Borges, Cortazar sau Eliade, notează postul de televiziune public din Spania. Critica a apreciat totodată că Ana Blandiana simbolizează conştiinţa şi mărturia timpului ei, opoziţia emblematică faţă de regim şi lupta împotriva cenzurii, iar vocea ei ne propune o reflecţie asupra creaţiei artistice şi condiţiei umane, asupra inocenţei, căderii, morţii şi supravieţuirii, asupra iubirii şi responsabilităţii în faţa terorii istoriei şi a nevoii de a lăsa mărturie a lucrurilor trăite.
Fiică a unui „duşman al poporului”, Anei Blandiana i s-a interzis să studieze la universitate după apariţia în 1959 a primei sale poezii într-o revistă. La sfârşitul anilor 80 ai secolului trecut a început să scrie poezie de protest. După revoluţia din 1989, a intrat în viaţa politică cu o campanie care promova eliminarea moştenirii comuniste şi crearea unei societăţi deschise.
Preşedintă de onoare a PEN Clubul Român, Ana Blandiana este membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé”, a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO) şi a Uniunii Scriitorilor din România. Din 1994 este membru fondator şi preşedintă a Fundaţiei Alianţa Civică, o mişcare apolitică al cărei scop este atenuarea consecinţelor a peste 50 de ani de comunism românesc.
Premiile Prinţesa de Asturia, decernate în fiecare an de Fundaţia prinţesei moştenitoare a Spaniei, sunt însoţite de un cec în valoare de 50.000 de euro. Acest premiu se atribuie în opt categorii: arte, literatură, ştiinţe sociale, comunicare, ştiinţe umaniste, cooperare internaţională, cercetare ştiinţifică şi tehnică, sport.
Foto: Facebook/Ana Blandiana
