Echipa Arhivei de Imagine a Muzeului Ţăranului Român a descoperit una dintre foarte puţinele fotografii color realizate, prin procedeul autocromiei, în spaţiul românesc înainte de Primul Război Mondial şi conservate până azi.
Aceasta este poate singura fotografie color a unui interior de muzeu românesc de la început de secol XX documentată până în prezent – și cu siguranță una dintre foarte puținele imagini cunoscute ale primei expuneri a Muzeului de Artă Națională în localul vechii Monetării de la Șosea (1907-1912), scrie Muzeul Național al Țăranului Român (MNTR), pe pagina de Facebook.
Procedeul Autochrome Lumière reprezintă unul dintre primele procedee viabile de realizare a fotografiilor color. A fost patentat de fraţii Lumière (inventatorii cinematografului) la 1903, devenind însă disponibil comercial abia din 1907. Procedeul se baza pe modelul aditiv de combinare a culorilor (roşu, galben, albastru). Suportul de sticlă era mai întâi tratat cu o peliculă de amidon pigmentat aleatoriu la nivel microscopic, într-aşa fel încât moleculele de amidon colorate acţionau ca un filtru de culoare; peste acest strat era aplicată emulsia fotosensibilă. Obiectul fotografic rezultat era, în esenţă, un diapozitiv pe sticlă care putea fi privit, de preferinţă, cu ajutorul unui diavizor.
„În spaţiul românesc, autocromiile au fost şi rămân o raritate. Ştiam de mai multă vreme că Muzeul de Artă Naţională şi Etnografie al lui Tzigara-Samurcaş comandase la începutul anului 1910 fotografului bucureştean Franz Duschek Jr. „patru clişeuri în culori după sistem Lumière” cu vederi din muzeu – ceea ce era în sine o informaţie interesantă pentru circulaţia timpurie a procedeului în spaţiul românesc, dar autocromiile nu păreau să fi lăsat nici o urmă în evidenţa istorică a Arhivei. Am descoperit prima şi deocamdată singura autocromie conservată în Arhiva de Imagine în cursul procesului de cercetare sistematică a fondului nostru de clişee pe sticlă (alb-negru): autocromia fusese inventariată astfel la începutul anilor ’50 şi de atunci nimeni n-o recunoscuse ca atare”, a spus Theodor Ulieriu-Rostás, cercetător în cadrul Arhivei de Imagine.
Muzeul Național al Țăranului Român deține una dintre cele mai importante colecții de arhivă etnografică din țară: peste 80.000 de artefacte ce surprind viața de la sat și de la oraș din ultimii 150 de ani, între care și fotografii, înregistrări audio-vizuale, note de teren și dosare de cercetare, jurnale, albume de familie, proiecte de arhitectură, modele decorative și obiecte de artă naivă țărănească.
Cercetarea și digitizarea patrimoniului fotografic reprezintă o prioritate pentru Muzeul Țăranului, spun reprezentanții acestuia, menționând că numai în cursul anului 2023, în cadrul proiectului „Dragă Arhivă. Laborator de Inovație Muzeală”, peste 1.000 de fișe de obiect au fost actualizate cu informații de specialitate, parte dintr-un proces amplu și de durată dedicat documentării aprofundate a colecțiilor de fotografie veche.
