Aproximativ 1 din 3 copii (36%) au ambii părinți plecați la muncă în străinătate
Cifre alarmante în Oltenia, unde zeci de mii de copii au parinții plecați în străinătate. Din păcate, cei care ar trebui să-i îndrume în primii ani de viață, se văd nevoiți să muncească peste hotare, pentru un trai mai bun.
Această situație a fost dezbătută la Consiliul Județean Dolj, care a fost gazda conferinței regionale a Asociației “Salvați Copiii”. În cadrul evenimentului s-a adus în atenția publicului situația copiilor rămași acasă, cu părinții plecați în străinătate. Nu în ultimul rând, și despre modul în care aceștia pot fi sprijiniți de autorități.
“Adminstrațiile județene și locale au o mare responsabilitate de a susține copiii din aceste familii, de a-i ajuta să se integreze în școală și în societate și de a gândi strategii și politici care să prevină fenomenul migrațional.
Consiliul Județean Dolj gândește proiecte la nivel macro, care să impacteze pozitiv comunitatea, care să atragă investitori, să creeze locuri de muncă și să îmbunătățească serviciile sociale, medicale și de educație. Atunci când vom reuși să creștem nivelul de trai al regiunii Oltenia, vom reuși să reducem numărul familiilor care sunt afectate de aceste fenomen”, a transmis președintele CJ Dolj, Cosmin Vasile.
În perioada 2021-2022, peste 40.000 de copii din Regiunea Sud-Vest Oltenia aveau părinții plecați la muncă în străinătate, un număr de aproximativ zece ori mai mare decât cel înregistrat de ANPDCA. În prezent, majoritatea acestor copii, cu ambii părinți plecați, se află la vârsta preadolescenței, conform unui comunicat de presă.
Majoritatea părinților plecați să muncească în străinătate, din Regiunea Sud-Vest Oltenia, au vârsta sub 40 de ani.
Aproximativ 1 din 3 copii (36%) cu părinții plecați are (și) mama plecată. Italia și Spania se află pe primele poziții ale țărilor de destinație pentru femei, iar Germania, Italia, Spania și Anglia pe primele locuri ca destinație pentru bărbați.
La nivel regional, copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate au șanse cu aprox. 50% mai scăzute de a avea controalele și analizele medicale anuale făcute și cu 30% mai mici de a avea schema de vaccinare aferentă vârstei completă.
Date din cercetare, care privesc Regiunea Sud-Vest Oltenia:
• Aproximativ unul din trei copii (36%) cu părinții plecați are (și) mama plecată. Această pondere este semnificativ mai redusă decât media națională (43%). În 34% din cazurile în care mama este plecată, ea este unic susținător al familiei.
• Intensitatea plecării este ridicată în cazul părinților cu nivel de școlarizare scăzut (11 clase sau mai puțin). 42% din mamele care pleacă din Regiunea SV Oltenia pleacă pentru că nu au loc de muncă în proximitate (aproximativ dublu față de media națională).
• Italia și Spania se află pe primele poziții ale țărilor de destinație pentru femei, iar Germania, Italia, Spania și Anglia pe primele locuri ca destinație pentru bărbați. Situația este similară cu cea înregistrată la nivel național.
• Aproximativ unu din patru părinți plecați la muncă în străinătate din Regiunea Sud Vest Oltenia lucrează în agricultură în țările de destinație. Ponderea taților care lucrează în construcții în țările de destinație este semnificativ mai mare decât media la nivel național.
• Mamele (atât la nivel regional, cât și național) tind să NU trimită bani acasă în perioada în care sunt plecate în străinătate, preferând să aducă banii odată cu venirea în țară. Acest comportament este justificat parțial și de situația de unic întreținător al familiei. Ponderea mamelor care trimit bani acasă este mai scăzută la nivel regional decât media națională.
• La nivel regional, aproximativ unu din trei copii cu părinți plecați nu este consultat cu privire la plecarea părintelui în străinătate. Implicarea copiilor în luarea deciziei de plecare în străinătate este similară cu cea la nivel național.
• La nivel regional, copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate au șanse cu aprox. 50% mai scăzute de a avea controalele și analizele medicale anuale făcute și cu 30% mai mici de a avea schema de vaccinare aferentă vârstei completă. Acestei realități i se suprapune nevoia cu 46% mai mare a copiilor cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate de servicii medicale. Participarea scăzută la prevenție medicală și vulnerabilitatea medicală ridicată
caracterizează copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate la nivel național. Situația la nivel regional este semnificativ mai deficitară decât media la nivel național.
• Ponderea celor care declară plecarea unuia dintre părinți în străinătate la serviciul public de asistenţă socială este ușor mai ridicată la nivel regional (61%) decât media la nivel național (39%). Ponderea celor care declară la școală plecarea unuia dintre părinți în străinătate este mai ridicată la nivel regional (72%) decât media la nivel național (57%). Cu toate acestea,diferențele între statisticile oficiale și cele înregistrate în studiu sunt semnificativ mai mari decât media națională, ceea ce indică un potențial deficit de agregare a datelor din plan teritorial (UAT).
• Unu din cinci copii cu părinți plecați la muncă în străinătate nu frecventează școala zilnic. Ponderea regională este aproape dublă prin comparație cu media înregistrată la nivel național în rândul copiilor cu părinți migranți.
• Riscul copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate de a fi victime ale violenței domestice (21%) este, la nivel regional de aproape două ori mai mare decât în cazul celorlalți copii, iar comparativ cu media înregistrată la nivel național pentru copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate (7%) incidența acestui risc în Regiunea Sud Vest este triplă.
