Președintele Klaus Iohannis a anunțat că va candida pentru funcția de secretar general al NATO.
„Îmi asum această candidatură în numele României”, a declarat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.
El a apreciat că „este momentul ca ţara noastră să îşi asume o şi mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euroatlantice”.
Şeful statului a vorbit despre o nouă perspectivă a Alianţei şi de importanţa Europei de Est în realizarea acesteia.
„Avem o înţelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat regiunea noastră, asupra actualei situaţii de securitate, situaţie dezechilibrată de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Totodată, cred că NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale. Europa de Est are o contribuţie valoroasă în discuţiile şi deciziile adoptate în cadrul NATO”, a punctat preşedintele Iohannis, potrivit Agerpres.
Astfel, a arătat el, „cu o reprezentare echilibrată, puternică şi influentă din această regiune, Alianţa va putea lua cele mai bune decizii, care să răspundă nevoilor şi preocupărilor tuturor statelor membre”.
Anunţul preşedintelui Iohannis vine în anul în care ţara noastră celebrează 20 de ani de la aderarea la Alianţa Tratatului Atlanticului de Nord.
Şeful statului a spus că această candidatură, pe care şi-o asumă „cu toată responsabilitatea”, este o decizie care are la bază „performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră” şi angajamentul său „ferm” faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale NATO.
„Valorile cardinale ale Alianţei, printre care statul de drept, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, au reprezentat busola care ne-a ghidat spre consolidarea unei democraţii autentice. În plus, extrem de important, umbrela NATO ne-a oferit cele mai puternice garanţii de securitate din istorie. Nicicând aceste garanţii de securitate nu s-au dovedit mai relevante decât astăzi”, a menţionat Iohannis.
Potrivit acestuia, în prezent „trăim în cele mai dificile vremuri din punctul de vedere al securităţii din ultimele decenii, dar noi, românii, ne simţim protejaţi tocmai pentru că suntem membri ai Alianţei Nord-Atlantice”.
„Un conflict militar în Europa este o realitate care în urmă cu câţiva ani părea improbabilă. Rusia se dovedeşte a fi o ameninţare gravă şi de lungă durată pentru continentul nostru, pentru securitatea noastră euroatlantică. În aceste condiţii, frontierele NATO capătă o importanţă capitală, iar întărirea Flancului Estic, care include şi România, va rămâne o prioritate pe termen lung”, a detaliat preşedintele.
El a amintit că, în prezent, România este unul dintre statele aliate care alocă 2,5% din PIB pentru Apărare.
„Susţinem necondiţionat Ucraina şi contribuim consistent la susţinerea puternică a partenerilor Alianţei, în special a celor mai vulnerabili”, a mai spus Iohannis.
Şeful statului a arătat că România are o „vecinătate complicată” cu Rusia.
„Am fost tot timpul conştienţi de riscurile şi ameninţările care decurg din această situaţie şi ne-am pregătit temeinic pentru a le asigura cetăţenilor noştri securitatea deplină. România nu s-ar fi putut dezvolta economic, nu ar fi atras capital şi investitori care să contribuie la creşterea nivelului de trai dacă nu ar fi existat garanţii solide privind securitatea naţională. Iar aceste garanţii sunt direct legate de modernizarea militară a ţării noastre, dar şi de apartenenţa noastră la Alianţa Nord-Atlantică”, a transmis el.
Klaus Iohannis a apreciat că, în prezent, România este un membru respectat în NATO, la fel ca şi în Uniunea Europeană.
„Este un statut pe care ni l-am câştigat de-a lungul ultimilor ani, dând dovadă de implicare, de predictibilitate strategică în ceea ce priveşte politica noastră externă şi de securitate, de stabilitate, de profesionalism şi de respect nemijlocit faţă de valorile fundamentale pe care sunt clădite Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană. Mai mult, am acţionat constant pentru a apropia cât mai mult cele două maluri ale Atlanticului, pentru că da, pentru noi, relaţia transatlantică este esenţială”, a completat preşedintele Iohannis.
El a mai spus că aspiraţia României de a face parte din structurile de conducere euroatlantice este una „legitimă, a unui stat care a cunoscut în ultimele două decenii transformări radicale şi care ar putea contribui cu această experienţă la conturarea unei noi viziuni asupra modului în care putem răspunde rapid şi eficient unei game variate şi complexe de provocări şi ameninţări”.
Iohannis ar urma să își încheie mandatul de președinte în 21 decembrie 2024.
România a notificat aliații NATO că intenționează să-l propună pe Klaus Iohannis secretar general al Alianței, au confirmat pentru HotNews.ro surse oficiale, în 22 februarie. Informația a venit în contextul în care SUA, Marea Britanie și Franța au anunțat că-l susțin pentru funcția de secretar general al NATO pe premierul olandez Mark Rutte.
Administrația prezidențială nu a comentat atunci legat de acest demers. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a exclus categoric să rămână în continuare în fruntea Alianței după luna octombrie a acestui an, când îi expiră mandatul, în condițiile în care mandatul i-a fost prelungit deja din cauza izbucnirii războiului din Ucraina.
Numele lui Klaus Iohannis a mai fost vehiculat pentru a-i urma la șefia NATO lui Jens Stoltenberg, în trecut. Înainte ca mandatul actualului secretar general al NATO să fie prelungit, președintele era pe lista posibililor succesori. De altfel, în 2022, președintele Klaus Iohannis nu a exclus posibilitatea de a fi succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia NATO.
Secretarul general al NATO este o personalitate politică (civil) de rang înalt dintr-o țară membră NATO, numită de statele membre pentru un mandat de patru ani. Selecția se realizează prin consultări diplomatice informale între țările membre, care propun candidați pentru post. Nicio decizie nu este confirmată până când nu se ajunge la un consens asupra unui singur candidat. Poziția a fost deținută în mod tradițional de o personalitate politică europeană de rang înalt, scrie hotnews.ro
Alianța Nord-Atlantică este structurată dintr-o parte civilă și una militară, la care se alătură diverse agenții și organizații ale alianței, fiecare cu câte un scop dedicat.
Secretarul General al NATO, poziție ocupată acum de către norvegianul Jens Stoltenberg, este practic cel mai înalt funcționar public al alianței, persoana direct responsabilă să reprezinte alianța în toate contactele internaționale, în consultările care vizează alianța atât în exterior, cât și în interior și să se asigure că deciziile luate de alianță sunt implementate de către toți membrii săi. Secretarul General are rol de reprezentare și este, practic, primul purtător de cuvânt și de mesaje al alianței. El nu are niciun rol de comandă militară, deciziile de ordin politic, militar și strategic rămân în sarcina fiecărui stat membru al alianței.
