În fiecare an, pe 6 ianuarie, preoţii sfinţesc apele, iar cei care se stropesc sau se îmbăiază în apa sfinţită sunt feriţi de rele şi boli. Nu este bine să te speli pe cap sau să speli haine, pentru că „se spurcă apele”, potrivit superstiţiilor din popor.
Numită și Epifania sau Teofania, iar în popor Bobotează, este prima sarbătoare a noului an, dar prin caracterul sau iniţiatic marchează începutul vieții creștine – botezul „Nimeni nu poate fi creștin fără botez”.
Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul.
În ziua de Bobotează are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregătirea acestui moment se face, şi în 2024, cu multă atenţie, în fiecare comunitate, scrie libertatea.ro Locul de desfăşurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg – unde să fie cel puţin o fântână -, în imediata vecinătate a unei ape curgătoare sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apă, care se pune în vase mari de lemn sau de metal şi tot acum se taie la râu o cruce mare de gheaţă. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se află în mod normal în curtea bisericii se desfăşoară întregul ceremonial religios, la care participă, de obicei, toată suflarea comunităţii.
După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean îşi ia apă sfinţită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă.
Se spune că Iisus nu a fost botezat pentru iertarea păcatelor lui, fiindcă El era fără de păcat, ci pentru sfinţirea creaţiei.
Legenda de la care a pornit obiceiul sfinţirii apelor se referă la faptul că atunci când Ioan Botezătorul a început procesiunea botezării, diavolii au venit pe râul Iordanului pentru a o împiedica. În acel moment, Dumnezeu le-a poruncit preoţilor să sfinţească toate apele. Ca urmare, toţi diavolii au căzut sub gheţuri şi s-au înecat. După botezul lui Hristos s-au deschis cerurile, iar Duhul lui Dumnezeu s-a coborât în chip de porumbel și a stat peste Iisus, în timp ce Tatăl a spus: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am Binevoit”.
Botezul primit de Mântuitor are și un alt scop: Epifania, arătarea Sfintei Treimi, momentul în care Iisus Hristos avea să fie descoperit de Sfântul Ioan și prin acesta, lui Israel, ca Fiul lui Dumnezeu și ca Mesia. Această zi, în tradiția populară, mai este numită și Sărbătoarea Iordanului, o sărbătoare dedicată purificării apelor și naturii.
Potrivit tradiției, în ajunul Bobotezei se ţine post negru, nu se mănâncă şi nu se bea nimic. Postul din ziua de 5 ianuarie datează din perioada secolelor IV-VI. Atunci, catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune pentru primirea Sfântului Botez a doua zi.
Astăzi, creştinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apă sfinţită – Agheasma Mare. Potrivit tradiției, ajunul Bobotezei este ziua în care preoții merg din casă în casă pentru a binecuvânta și a stropi cu agheasmă.
Tradiția mai spune că fetele nemăritate trebuie să ia o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește. Apoi să o pună sub pernă, pentru a-și visa ursitul.
O tradiție veche spune că fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei. Iar dacă a doua zi îl găseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.
În multe zone din ţară, în ziua de Bobotează se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri ale timpului şi belşugului în noul an, se crede că se deschide cerul şi vorbesc animalele. În ajun de Bobotează, potrivit superstițiilor, se spune că dacă o femeie cade sau se împiedică pe gheață, în viitorul apropiat se va căsători.
Tot în ajunul Bobotezei 2024, ortodocșii de rit vechi se pregătesc pentru Crăciunul pe rit vechi, care se sărbătorește pe 7 ianuarie, în aceeași zi cu Sfântul Ion.
Superstiții legate de vremea din ajun de Bobotează
- – Dacă este brumă în ajunul Bobotezei, atunci anul va aduce poame multe. Dacă picură din streașina casei în ziua de ajun, se spune că va fi o vară ploioasă.
- – Dacă în ajunul Botezului Domnului va ploua, va fi un an ploios.
- – Se spune că dacă zăpada de sub picioarele preotului scârțâie în ziua în care acesta ajunge în case cu Iordanul, atunci va fi un an bogat și roditor.
- – Tot o superstiție spune că din direcția în care va stropi preotul cu busuiocul, de acolo vor veni și ploile din cursul anului.
Una dintre cele mai cunoscute superstiții este cea legată de visatul ursitului de Bobotează. Fetele tinere și nemăritate își pot visa ursitul dacă pun sub pernă o ramură de busuioc. Mai exact, fetele nemăritate trebuie să fure o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește și să o pună sub pernă, iar acest obicei are loc în noaptea dinainte de Bobotează, adică în noaptea de 5 spre 6 ianuarie.
În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Boboteaza cumulează elemente specifice de reînnoire a timpului calendaristic.
Astfel, la riturile creştine adăugându-se practici populare de purificare a spaţiului şi de alungare a spiritelor malefice. În Bucovina, purificarea aerului se făcea, cândva, prin focuri şi fumegatii, în cadrul unui obicei numit Ardeasca. Această manifestare avea loc imediat după sfinţirea apei, când tinerii se retrăgeau pe locuri mai înalte.
Aceștia aveau asupra lor cărbuni aprinşi ce fuseseră folosiţi anterior la aprinderea secaluselor şi aprindeau focurile de Bobotează. Rugul era făcut din vreascuri şi frunze uscate strânse de feciori cu o zi înainte. Mai mult, se spune că în seara de ajun se săvârşeau și practici de aflare a duratei vieţii. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatră şi se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede.
Tradiții de Bobotează
În prezent, mai sunt foarte puține tradițiile populare care mai sunt respectate de Bobotează. Cu toate acestea, sărbătoarea Botezului Domnului este una plină de semnificație și, de-a lungul vremii, în jurul ei au luat naștere multe tradiții și superstiții.
- – În această zi importantă, preoții sfințesc apele. Lângă apă se face Agheasma Mare. Din ea, oamenii iau apă și își stropesc casele și animalele. Iar restul apei sfințite o păstrează în sticle, pentru leac.
- – În anumite sate sau orașe de la noi, tinerii se întrec să scoată la mal crucea pe care preotul o aruncă în apa înghețată. Se spune că acela care reușește să o aducă la mal va avea parte numai de bine tot anul și va fi ferit de boli. – În această zi, de obicei este foarte frig. De aici este cunoscută și expresia „gerul Bobotezei”, care, potrivit tradiției, este un semn de bogăție pentru tot anul care urmează.
- – Potrivit tradiției, de Bobotează, creștinii trebuie să mănânce grâu fiert și să bea vin roșu. Toate acestea au rol de curățare și de îndepărtate a răului. După ce au ținut post, pe masă se așază 12 feluri de mâncare pentru a fi sfințite de preot. Potrivit tradiției, este bine ca pe masă să se pună mai multe alimente. Colivă, bob fiert, fiertură de prune ori perje afumate, sarmale, borș de burechiuse sau fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci, borș de pește, pește prăjit, plăcintă de post umplută cu tocătură de varză acră și plăcinte cu mac. După ce alimentele au fost sfințite, o parte se dau animalelor din gospodărie, pentru ca acesta să fie ferite și protejate de boli.
- – Tinerii merg în ziua de Bobotează cu colindul pe la casele oamenilor. Aceștia rostesc colinde vechi la case și pe la animalele oamenilor pentru sănătate și noroc.
- – Tradiția spune că femeile nu au voie să spele rufe în ziua de Bobotează. Și nici timp de alte 8 zile, pentru a nu spurca apele abia sfințite.
- – În această zi nu este bine să dai bani cu împrumut și sunt interzise certurile în casă.
- – Ziua de Bobotează 2024 încheie ciclul Sărbătorilor de iarnă. Este una dintre cele mai importante sărbători populare ce semnifică momentul nașterii spirituale a Mântuitorului.
De ce nu se strică agheasma
Despre agheasmă, apa sfințită de Bobotează 2024, preoții spun că are proprietăți miraculoase, tămăduitoare și nu se strică. Apa sfințită nu se alterează datorită argintului folosit la sfințire. Argintul, introdus chiar pentru scurtă vreme în apă, omoară bacteriile de putrefacție și algele microscopice.
De asemenea, busuiocul este și el cunoscut că fiind o plantă cu proprietăți antiseptice. Cele două fac că agheasma să se conserve mult mai bine. Preoții folosesc apa sfințită în slujbele de botez. Dar și la sfințirea bisericilor, la curățarea fântânilor, la sfințirea caselor, a viilor infestate sau a hainelor bisericești. Se spune că agheasma poartă harul Duhului Sfânt și a săvârșit adevărate minuni.
Agheasma mare se bea înainte de a lua anafura. Deci pe stomacul gol, în primele opt zile începând cu Boboteaza și până pe 14 ianuarie.
Opt zile, pentru că cifra opt simbolizează veșnicia. Doar în această perioadă se ia agheasma mare fără post și spovedanie. Au voie să o bea chiar și cei opriți de la Împărtășanie, ca întărire spre nădejdea pocăinței, a mângâierii și îndreptării lor pentru viitor.