Moscova doreşte să îşi consolideze cooperarea în domeniul spaţial cu Beijingul
Agenția spațială rusă Roscosmos a făcut cunoscut că vineri va avea loc lansarea primului modul spațial către Lună din anul 1976 încoace. Această inițiativă reprezintă un efort de lungă durată pentru Roscosmos, care se străduiește de zeci de ani să realizeze proiecte proprii menite să mențină Rusia în fruntea explorărilor spațiale, conform informațiilor furnizate de AFP și Reuters.
Conform unei declarații emise de Roscosmos, modulul de aselenizare Luna-25 va fi lansat pe data de 11 august, la ora 02:10:57, conform fusului orar al Moscovei (01:10:57, ora României). Această lansare survine în contextul în care țări puternice precum Statele Unite și China își accentuează eforturile în ceea ce privește misiunile lor de aselenizare.
Roscosmos a precizat că un lansator Soiuz a fost „asamblat” la cosmodromul Vostocini din Extremul Orient. Locuitorii unui sat din Extremul Orient al Rusiei vor fi evacuaţi din casele lor vineri la ora locală 7.30 din cauza unei „şanse de unu la un milion” ca una dintre treptele rachetei care lansează Luna-25 să cadă pe pământ în acel loc, a declarat un oficial local.
Aleksei Maslov a declarat pentru postul rus de ştiri Business FM că cei 26 de locuitori din Şahtinsko vor fi duşi într-un loc unde vor putea urmări lansarea şi vor primi un mic dejun gratuit, urmând să se întoarcă după 3 ore şi jumătate. El a precizat că pescarii şi vânătorii din regiune au fost, de asemenea, avertizaţi.
Luna-25 ar urma să aselenizeze în apropierea Polului Sud al Lunii, „pe un teren dificil”. Zborul ar urma să dureze între „patru zile şi jumătate şi cinci zile şi jumătate”, potrivit datelor publicate de Roscosmos şi citate de agenţia oficială de presă TASS.
Ajuns pe Lună, modulul Luna-25, care cântăreşte aproape 800 de kilograme, va avea ca sarcină, timp de cel puţin un an, „prelevarea de probe şi analiza solului şi efectuarea de cercetări ştiinţifice pe termen lung”, a precizat agenţia spaţială rusă.
Rusia intră într-o cursă directă cu India spre polul sud al Lunii
Odată cu această primă lansare către Lună din ultimii 47 de ani, Rusia intră într-o cursă directă cu India spre polul sud al Lunii, o potenţială sursă de apă pentru a susţine o viitoare prezenţă umană acolo. Lansarea de pe cosmodromul Vostocini, aflat la 5.550 km est de Moscova, va avea loc la patru săptămâni după ce India a trimis modulul lunar Chandrayaan-3, care ar trebui să aselenizeze la polul lunar pe 23 august.
Terenul accidentat face dificilă o aterizare acolo, dar polul sud este o destinaţie apreciată, deoarece oamenii de ştiinţă cred că ar putea conţine cantităţi semnificative de gheaţă ce ar putea fi folosite pentru a extrage combustibil şi oxigen, precum şi apă potabilă.
Agenţia spaţială rusă Roscosmos a declarat, ca răspuns la întrebările Reuters, că nava sa spaţială Luna-25 va avea nevoie de cinci zile pentru a zbura spre Lună şi apoi va petrece între cinci şi şapte zile pe orbita lunară înainte de a coborî spre unul dintre cele trei posibile locuri de aselenizare din apropierea polului – un calendar care implică faptul că ar putea egala sau devansa la limită rivalul său indian la suprafaţa Lunii.
Roscosmos a subliniat că cele două misiuni nu se vor încurca reciproc, deoarece au planificate zone de aselenizare diferite. „Nu există niciun pericol ca ele să interfereze una cu cealaltă sau să se ciocnească. Există suficient spaţiu pentru toată lumea pe Lună”, a declarat compania rusă.
Moscova doreşte să îşi consolideze cooperarea în domeniul spaţial cu Beijingul
Luna-25 este prima misiune din cadrul noului program al Rusiei dedicat Lunii şi intervine într-un moment în care Moscova doreşte să îşi consolideze cooperarea în domeniul spaţial cu Beijingul, în contextul tensiunilor cu puterile spaţiale occidentale din cauza Ucrainei.
După ce Vladimir Putin a lansat ofensiva militară a Rusiei în Ucraina, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a declarat că nu va mai coopera cu Rusia pentru lansarea misiunii Luna-25 şi nici pentru viitoarele misiuni 26 şi 27. În ciuda acestei retrageri, Moscova a declarat că îşi va continua proiectele lunare şi va înlocui echipamentele ESA cu echipamente ştiinţifice de producţie proprie.
Ultima misiune pe Lună a URSS a fo\st sonda spaţială Luna-24, în 1976.
De la căderea URSS, Moscova s-a străduit să inoveze în domeniul explorării spaţiale, iar programele sale se confruntă în prezent cu concurenţa nu doar a actorilor de stat, ci şi a iniţiativelor private, precum Space X, condusă de miliardarul Elon Musk.
Sonda indiană Chandrayaan-3 urmează să efectueze experimente timp de două săptămâni pe Lună, în timp ce Luna-25 va lucra pe satelitul natural al Pământului timp de un an.
„Luna este al şaptelea continent al Pământului”
În aprilie, compania japoneză ispace a eşuat în încercarea de a realiza prima aselenizare a modulului produs de o companie spaţială private.
Cu o masă de lansare de 1,8 tone şi transportând 31 kg de echipament ştiinţific, Luna-25 va folosi o lopată pentru a lua mostre de rocă de la o adâncime de până la 15 cm pentru a testa prezenţa apei îngheţate care ar putea susţine viaţa umană.
„Luna este al şaptelea continent al Pământului, aşa că suntem pur şi simplu „condamnaţi”, ca să spunem aşa, să o îmblânzim”, a declarat Lev Zeleni, cercetător în domeniul spaţial la Academia Rusă de Ştiinţe.
Lansarea, planificată iniţial pentru octombrie 2021, a fost amânată cu aproape doi ani. Agenţia Spaţială Europeană plănuia să testeze camera sa de navigaţie Pilot-D prin ataşarea acesteia la Luna-25, dar a rupt legăturile cu proiectul după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie anul trecut.
