Curtea Constituțională a admis, miercuri, sesizarea USR pe legea prin care personalul Agenția Națională de Integritate (ANI) primește un spor la salariu de 25%, potrivit unui comunicat transmis de USR. Sesizarea către Curtea Constituțională s-a bazat pe un viciu de procedură, referindu-se la încălcarea principiului bicameralismului.
”Ca și în alte situații, coaliția PSD-PNL a introdus amendamentul de majorare a salariilor pe ușa din dos: a luat un proiect de lege care se referea la cu totul altceva (salarizarea directorului de extensie universitară), adoptat deja de Senat, și l-a modificat substanțial la Camera Deputaților”, se arată în comunicat.
USR a sesizat în luna martie Curtea Constituțională, alături de Forța Dreptei, pe legea PSD-PNL prin care personalul Agenției Naționale de Integritate primește spor de până la 25% pentru suprasolicitare neuropsihică.
„De sporuri pentru condiții vătămătoare pentru unii funcționari ar fi avut bani PSD și PNL. De sporuri pentru complexitatea muncii și suprasolicitare neuropsihică pentru alți funcționari, de la ANI, au găsit bani. De creșteri de 50% pentru oamenii lor dintr-o instituție au găsit iar bani, după cum s-a văzut marți, când PSD și PNL au votat cu două mâini majorări de salarii la AFM. De mașini de 4,4 miliarde de lei au avut bani. De pensii speciale au avut și au bani. Doar pentru învățători și profesori nu au bani PSD și PNL”, a declarat deputatul USR Cristian Seidler.
Proiectul de lege, adoptat în luna martie, prevedea ca angajații ANI să primească un spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, scrie g4media.ro
Judecătorii Curţii Constituţionale au admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi de deputaţi neafiliaţi şi a constatat că Legea pentru modificarea anexei nr. I a Legii-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este neconstituţională.
„În esenţă, Curtea Constituţională a reţinut că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, fiind înfrânte prevederile constituţionale ale art. 61 alin.(1) coroborate cu cele ale art.75. Curtea a constatat că legea adoptată de Camera de reflecţie viza un aspect privind salarizarea în cadrul familiei ocupaţionale ‘Învăţământ’, iar forma legii adoptată în Camera decizională a vizat şi un aspect privind salarizarea în cadrul familiei ocupaţionale ‘Administraţie’. Astfel, adoptată, aceasta apare ca o iniţiativă exclusivă a Camerei decizionale, care nu se circumscrie obiectului de reglementare avut în vedere de Camera de reflecţie”, precizează un comunicat al CCR.