Legile Educației: Religia la examenul de Bacalaureat și o nouă Admitere

Legile Educației au trecut de Parlament chiar în ziua în care profesorii se află în grevă. Acum, proiectul asumat de președintele Klaus Iohannis va merge la promulgare.

Proiectul de lege privind învăţământul superior a fost adoptat de Senat, luni, în calitate de Cameră legislativă decizională, cu 79 de voturi „pentru” şi 28 „împotrivă”.

Cele mai importante modificări din Legile Educației:

• Admiterea la liceu, subiectul care a stârnit controverse în spațiul public, scrie edupedu.ro. Parlamentarii au decis ca un examen de admitere la liceu, pe lângă Evaluarea Națională, va fi introdus în noua lege a Educației, pentru 50% dintre locuri.

Prima generație care ar da acest examen de admitere, notează sursa citată, este cea care intră în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024, dacă proiectele legilor trec de Parlament până în toamnă.

• Religia, impusă ca disciplină opțională la Bacalaureat pentru elevii de la profilul uman, la proba specifică a profilului sau specializării
• Banii pentru materialele profesorilor și posiblitatea de a primi o chirie de 400 de euro pe lună, amendamente eliminate din proiectul Legii învățământului preuniversitar
• Obligația profesorilor de a promova diversitatea ca resursă de învățare, criticată de cultele religioase, a fost eliminată de deputații din Comisia de învățământ și înlocuită cu „respectarea diversității“
• Profesorii care nu au locuință în localitatea unde au postul vor beneficia de decontarea transportului.
• Condamnații penal și cadrele didactice sancționate nu pot fi membri în consiliul de administrație al școlii.
• Hotărârile CA se vor lua cu majoritate de voturi, nu cu două treimi, cum este acum.
• Asociațiile de elevi, adăugate pentru prima dată în proiectul legii învățământului drept colaboratori ai Ministerului Educației.
• Telefonul mobil poate fi confiscat de la elevii din clasele primare și gimnaziu și predat părinților, potrivit unui amendament susținut și de ministrul Educației. Pentru elevii de liceu, decizia privind interzicerea telefoanelor rămâne la dispoziția școlii.
• Educația elevelor gravide și a elevilor părinți, introdusă pentru prima dată în legea învățământului. Măsuri propuse: consiliere școlară și psihologică, sprijin financiar, posibilitatea de a amâna examenele, dacă sunt în perioada de naștere.
• Exmatricularea elevilor, introdusă în proiectul de lege a învățământului, printr-o serie de amendamente susținute de Ministerul Educației, PSD, PNL, UDMR și AUR.
• Liceele pedagogice vor continua să formeze învățători, iar aceștia se vor putea angaja în învățământ ca suplinitori pentru doar 5 ani. Au nevoie de diplomă de facultate în pedagogia învățământului primar pentru titularizare sau definitivare.

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat în plen că legea învăţământului superior, parte a pachetului de legi ‘România Educată’, vine în completarea legii învăţământului preuniversitar, fiind astfel asigurată o abordare „coerentă şi predictibilă a procesului educaţional”.

„Prin intermediul reformelor propuse ne asigurăm că ajutăm în mod real tinerii din România să-şi urmeze visul, să-şi aleagă cariera care li se potriveşte, dar mai ales să fie cetăţeni activi ai României democratice. În cadrul acestui proiect legislativ au fost incluse programe menite să combată abandonul universitar, să ofere studenţilor care au nevoie de o a doua şansă pentru a-şi continua studiile, să se implice în decizii ca beneficiari direcţi şi parteneri valoroşi, înţelegând să aplice mai bine noţiunile de etică şi integritate academică. Totodată, ne-am asigurat că învăţământul superior românesc va avea o puternică dimensiune de internaţionalizare, element pe care îl considerăm esenţial atunci când vine vorba despre performanţă”, a precizat Deca după adoptarea proiectului.

Potrivit acesteia, un alt obiectiv important este integrarea tinerilor pe piaţa muncii.

„Acest lucru va fi realizat şi prin introducerea învăţământului superior în regim dual şi a posibilităţii constituirii de consorţii universitare pentru învăţământ dual. Măsura este una extrem de aşteptată de mediul economic şi se bucură inclusiv de o alocare consistentă din fonduri europene. Am inclus în legea învăţământului superior, similar abordării din legea învăţământului preuniversitar, măsuri prin care sprijinim cadrele didactice”, a adăugat ministrul Educaţiei.

Ea a prezentat, totodată, câteva dintre aceste măsuri de sprijin pentru cadrele didactice.

„Universităţile pot majora salariile de bază în funcţie de specificul activităţii desfăşurate de profesori şi de performanţă cu încadrare în bugetul aprobat. Participarea în comisii specifice derulării activităţilor din cadrul departamentului, şcolii doctorale, facultăţii sau universităţii va fi inclusă în norma didactică.

Cadrele didactice şi de cercetare care se pensionează pot primi, în plus, din bugetul Ministerului Educaţiei, două salarii raportate la ultimul salariu de bază.

Comisiile consultative ale Ministerului Educaţiei pot avea în componenţa lor şi câte un membru al federaţiei sindicale reprezentative din învăţământul superior de stat cu cei mai mulţi membri, iar angajaţii operatorilor economici care sunt implicaţi în programele de învăţământ superior dual sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit”, a punctat Deca.

Proiectul de lege include, de asemenea, măsuri mai stricte în vederea întăririi eticii în mediul academic, acestea fiind bazate pe două componente importante. Este vorba, a continuat ea, pe de o parte, de existenţa unui sistem clar şi transparent de sancţiuni pentru orice abateri de la prevederile legale pentru toţi cei implicaţi în procesul educaţional, inclusiv palierul decizional şi, pe de altă parte, de publicarea pe o platformă naţională a tuturor tezelor de doctorat pentru 90 de zile înaintea susţinerilor, cu respectarea dreptului de autor.

„Orice persoană va putea formula observaţii cu privire la potenţiala existenţă a unor abateri de la standardele legii, înainte ca teza să fie susţinută, prevenind astfel orice suspiciune cu privire la originalitatea sa după acordarea titlului”, a subliniat ministrul Deca.

Între timp, parlamentarii USR şi Forţa Dreptei au anunțat că vor ataca noile legi ale Educaţiei la Curtea Constituţională.

„Într-o Românie Educată, azi ar fi fost o zi obişnuită de şcoală. Copiii ar fi fost la ore, alături de profesorii lor, iar părinţii la serviciu, ca de-obicei. În România lui Klaus Iohannis, şcolile au fost goale azi, pentru că profesorii se luptă pentru salarii decente. Aveam şansa prin noile legi ale Educaţiei să facem schimbări în sistem, dar PSD şi PNL au refuzat orice reformă. În forma actuală, aceste legi înrăutăţesc ceea ce mergea deja prost în Educaţie, de aceea le vom ataca la CCR”, a afirmat Cătălin Drulă, conform unui comunicat al USR, scrie Agerpres.

Noile legi, în forma votată de PSD şi PNL, precizează reprezentanţii USR, încalcă principiul egalităţii în drepturi, dreptul la învăţătură, la viaţă privată şi dreptul de proprietate publică. USR şi Forţa Dreptei vor invoca în sesizare şi o serie întreagă de motive legate de procedură, insecuritate juridică, greşeli de redactare, terminologii eronate şi paralelisme legislative.