Parchetul European investighează o fraudă cu fonduri europene și naționale în valoare de peste 30 de milioane de euro. 40 de percheziții s-au făcut, marți, în Franța și România. O parte dintre ele, în județul Olt. Poliţia Română arată că, în cauză, este investigată o metodă de a furniza scrisori de garanţie false beneficiarilor de proiecte finanţate din fonduri UE, care pretindeau că asigură proiectele împotriva potenţialelor daune.
În România percheziţiile au fost făcute în Bucureşti, Alba, Arad, Cluj, Constanţa, Hunedoara, Iaşi, Mureş şi Olt, descinderile fiind efectuate de poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice. Descinderi s-au făcut și în Roquebrune-Cap-Martin, în sudul Franţei.
„Din cercetări a reieșit că, în perioada 2020 – 2023, în cadrul mai multor proiecte care beneficiază de finanțare UE, ar fi fost emise mai multe scrisori de garanție de către bănci fictive sau entități financiare, care nu ar fi dispus de numerarul necesar pentru acoperirea daunelor asigurate. În special, o bancă fictivă, care ar opera în Insulele Comore, ar fi emis scrisori de garanție prin care ar fi asigurat autorităților publice din România plata unor sume, în valoare totală de aproape 20 de milioane de euro. În mod similar, instituțiile financiare, care ar opera în Cehia, Letonia și Spania, ar fi emis scrisori de garanție pentru a fi utilizate în România, fără a avea dreptul de a face acest lucru și fără fondurile necesare pentru acoperirea daunelor asigurate”, conform Poliției Române. Conform EPPO, pentru proiectele care beneficiază de finanţare europeană, câştigătorul contractului finanţat de UE trebuie să depună o scrisoare de garanţie de bună execuţie, emisă de o instituţie financiară, care se obligă să plătească anumite sume de bani (valoarea garanţiei), în cazul în care serviciile nu sunt executate corect, scrie Agerpres. În plus, în cazul în care beneficiarul fondurilor primeşte un avans, acesta trebuie să depună şi o scrisoare de garanţie către autoritatea contractantă, asigurând recuperarea avansului, mai notează sursa citată, care mai arată că în cazul investigat de EPPO, se presupune că suspecţii ar fi emis scrisori de garanţie în numele unor entităţi financiare fictive sau cu resurse financiare fictive. În schimbul eliberării scrisorilor de garanţie, suspecţii ar fi încasat sume importante de bani, pe care le-ar fi folosit în interes propriu.
